Dumnezeu va lua aminte la nevoile, necazurile noastre

Înainte de a povesti cum a fost pentru mine sesiunea aceasta online vreau să menționez faptul că sunt o persoană emotivă care se stresează din cel mai mic lucru. În sesiunea din iarnă am trecut toate examenele cu note bune cu ajutorul Maicii Domnului și al Sfântului Efrem cel Nou care m-au ajutat enorm de mult. Atunci când s-au închis facultățile, mi-a fost greu să mă acomodez la cursurile online. Recunosc, mi-a luat ceva până să-mi intru în ritm, așa că nu ratam nimic. Trecuse luna martie și nu știam ce să fac în sensul că stăteam în chirie și fiind situația asta cu pandemia, mă gândeam ba să plec acasă, ba să rămân și Dumnezeu mi-a luminat mintea să vin acasă, astfel i-am scutit pe părinții  mei de plata chiriei.

Știu că se tot aglomeraseră pe ultima sută de metri, ba teste, ba proiecte, ba sesiunea care urma. Acum dând evenimentele în urmă nu-mi vine să cred cum de am rezistat, cum de am avut putere să le iau pe toate cu calm și încredere, dar să știți că am reușit toate acestea, ba chiar să iau note foarte mari cu ajutorul Maicii Domnului, Sfântului Efrem, Sfântului Spiridon și Sfântului Serafim de Sarov. Vă spun cu mâna pe inimă că meritul este al acestor sfinți minunați și al Maicii Domnului care m-au întărit, mi-au dat putere să mă concentrez, să rețin multe informații și, cel mai important, nu m-au lăsat să clachez pentru că în mintea mea erau doar gânduri de genul.

Îmi amintesc că era duminică, fiind sărbătoare nu e indicat să înveți și ziua următoare era tot sărbătoare, eu știind că nu este indicat să înveți mi-am propus să n-o fac dar eram foarte îngrijorată, mi-era teamă că nu o să știu, dar Dumnezeu mi-a luminat mintea să intru pe o platformă unde erau modele de teste asemănătoare cu examenul pe care trebuia să-l dau. Așa că făcusem poze și tot încercam să le înțeleg și la examen mi-a căzut fix din acele poze făcute de mine și de-abia atunci am conștientizat cât de mult mă ajută Tatăl Ceresc, grijile mele au fost doar să mă tulbere. Bunul Dumnezeu m-a făcut să înțeleg faptul că atunci când noi luăm aminte să ținem o sărbătoare și Dumnezeu va lua aminte la nevoile, necazurile noastre și ne va ajuta în toate grijile care ne apasă, fie că sunt probleme familiale, examene, licență, persoane dragi care sunt în nevoi.

Vreau să vă spun că înainte de a mă pune să învăț citeam un acatist și toată oboseala, trândăvia dispăreau și mă puteam concentra și astfel reușeam să învăț și cu ajutorul acestor minunați sfinți și al Maicii Domnului am trecut de toate examenele cu note foarte mari și pentru asta le mulțumesc din tot sufletul.

Nu ezitați să cereți ajutorul sfinților pentru că ne sunt grabnic ajutători și chiar dacă simțiți că nu puteți citi vreun acatist sau rugăciune încercați și o să simțiți că o să dispară toată starea aceea și o să vedeți că o să aveți spor în tot ceea ce v-ați propus.

Ana, București

 

Bucurie ai ajutând decât fiind ajutat – mărturie a două prietene

Scriu aceste rânduri pentru a mărturisi cum m-a ajutat Sfântul Efrem cel Nou să-mi ajut prietena să obțină licența în arhitectură la Facultatea din Belfast, Irlanda.

Prietena mea se numește Paula și o cunosc de la Facultatea de Arhitectură din Cluj. Am fost împreună pentru o scurtă perioadă la Bisericuța studenților din Hașdeu de unde am aflat de Sfântul Efrem cel Nou de care am prins drag. Menționez că sunt studentă la arhitectură, plecată în străinătate, rugându-mă și eu Sfântului să obțin diploma de master în domeniu în 2020.

Se împrimăvăra anul acesta când Paula mi-a mărturisit că se află puțin în dificultate cu proiectul de licență. La propunerea colegei de apartament a Paulei, Lucy, irlandeză ortodoxă, am luat binecuvântare să ne rugăm împreună în fiecare zi cu rugăciunea „Lord Jesus Christ have mercy on me a sinner!” ceea ce am și făcut începând cu Postul Mare până la predarea proiectului.

Personal, mă bazam mult și pe ajutorul Sfântului Efrem cel Nou. Citisem mărturii despre cum au fost alți tineri ajutați și eram ferm convinsă că ne va ajuta și pe noi pentru că îmi părea super specialist în așa ceva. Vorbeam zilnic cu el exprimându-mă simplu și sincer. Sfinte, te rog ajut-o pe Paula! Sfinte, te rog dă-ne înțelepciune! Mă înduioșam cu lacrimi citind acatistul mai ales când Paula avea predări intermediare.

În 25 mai, sâmbătă, eram nelămurită ce voi face în acea zi. Precizez că temporar locuiesc la sat, cu tatăl și bunicul meu. La sat, sâmbăta e ziua cea mai încărcată cu treabă. Adesea terminam această zi frântă de oboseală și mă întristam când seara îmi rămânea prea puțin timp de rugăciune. Dar în acea săptămână, neplanificat conștient, am terminat toată treaba înainte. Mă miram singură prin casă și ziceam: mă, ceva e în neregulă! Dau cu ochii de icoana sfântului și cu îndrăzneală zic: Efreme, da’ eu ce fac azi? Tocmai atunci sună telefonul.

Răspund și o aud pe Paula. Precizez că Paula este o persoană mult prea delicată care nu prea spune ce o doare decât atunci când e grav. Până în acea zi replici vagi. Încoace, încolo dar concret zero. Zice că are nevoie de ajutor. No bine, te ajut. Dar ce proiect faci? Aflu ce proiect de arhitectură face. Mă luminez complet. Se ia negura de pe mine. Înțeleg de ce mă rugasem până atunci. Înțeleg de ce m-am zorit să fac ceea ce nu știam că trebuie să termin mai repede. Înțeleg ce trebuie să fac azi și zilele ce vin. Dar nu înțeleg de ce nu mi-a spus mai repede care e baiu’. Biserică! Biserică ortodoxă în Irlanda!

Aflu rapid ce pot să fac și mă apuc de treabă. Orelele trec repede muncind amândouă și comunicând prin skype. Ce știam de la Paula era că predarea proiectului e marți. Ajungem să închegăm până marți planșele, dar ea află că predarea e miercuri. Bucuria noastră! Mai aveam puțin de lucru la felul în care arătau planșele și la strategia urbană. Această ultimă parte m-am angajat să o fac eu. Aveam o idee nedeslușită în cap, dar ceva îmi spunea că e o idee salvatoare. Strategia urbană și felul în care puteam reprezenta s-a înghegat uimitor de repede în mintea mea, lucru ce mi-l pot explica doar prin mijlocirea Sfântului Efrem cel Nou.

Auzisem povestită într-o predică a părintelui din sat o minune recentă a icoanei Maicii Domnului Panaghia Saidnaia din Siria. Maica Domnului a înviat un musulman care venea la icoana ei cu bani după ce fusese atacat și ucis. Acel musulman a devenit ortodox împreună cu toată familia sa. De când mă rugam împreună cu fetele am auzit mai multe mărturii despre convertiri, dar această minune m-a marcat și mi s-a cuibărit în minte. O legam de prezența Paulei printre oameni care nu cunosc ortodoxia și însetează fără să știe după ce, dar adevărul nu le este accesibil. Ceva îmi șoptea că e posibil ca Domnul să îi cheme și pe ei în turma Sa. Mai multe discuții cu Paula mi-au format și întărit această opinie de la care am început să elaborez strategia proiectului. Bisericuța din proiectul Paulei apărea în Belfast ca un element arhitectural deosebit, diferit de ceea ce se vedea în arhitectura irlandeză. În stil bizantin, bisericuța și centrul parohial adosat ei se prefigurau ca niște apariții inedite, care te cheamă să le descoperi, să le treci pragul, să le descifrezi chemarea.

După o noapte nedormită, dar pe care am simțit-o plină de lumină, am terminat această planșă. Am numit-o COME AND SEE sau VINO ȘI VEZI, după chemarea adresată lui Natanael de Filip. Vino și vezi ce este ortodoxia. Vino și vezi o biserică ortodoxă arhitectural. Vino și trăiește câteva clipe în acest spațiu cu speranța nespusă că în drumul Lui, poala hainei Mântuitorului poate atinge pe oricine (reproduc din Jurnalul fericirii, părintele Nicolae Steinhardt). Nu m-am gândit niciodată până atunci conștient la un asemenea demers. În acel moment, ca un flash fotografic mi-au trecut prin minte și simt clar și acum ca și atunci că nu am le-am gândit eu. Cred că mi-au fost puse în gând de Duhul Sfânt pentru rugăciunile Maicii Domnului și ale Sfântului Efrem cel Nou.

Sunt uimită și nedeslușită încă. Rămâne o taină acest ajutor la care m-a chemat Paula. Mă bucur că ne-a învrednicit Dumnezeu și am reușit. Ea să ia diploma și eu să o ajut. Dumnezeul nostru, slavă Ție! Măicuță Sfântă, te fericim și-ți mulțumim! Sfinte Efrem cel Nou, te iubim și-ți mulțumim! In english too: Saint Ephraim the New, we love you and we thank you! 

Gabriela, Grănicești

Mai jos avem și mărturia prietenei ei, Paula 🙂 

Am studiat în străinătate pentru o perioadă de cam 4 ani și, la un an de la finalizarea primei etape de studii, am început să mă rog Sfântului Efrem cel Nou pentru dobândirea unei locuințe și a unui loc de muncă și le-am primit pe ambele după mila Domnului!

Părinții mei m-au ajutat și mă ajută în continuare minunat de mult, de asemenea și prietena mea, Gabriela. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru uimitoarea prietenie, pentru sprijinul părinților, în special al mamei mele. În acel moment când am început să mă rog mai aveam încă un an de studii până la finalizarea lor.  A fost un an greu, erau presiuni din partea universității care m-au afectat. Universitatea de care aparțineam este deschisă la orice stil de viață al studenților, lucru care a intervenit sever în sporul meu în studii. În orașul în care locuiam se simțea mult presiunea Brexit-ului, competivitatea între colegi cât și pentru locurile de muncă.

Astfel, prin mijlocirea Sfântului Efrem, am început să mă rog Sfântului Serafim de Sarov să mă îndrume cum să îmi păstrez integritatea. În tot timpul acesta, atâtea întâmplări, într-ajutorări s-au întâmplat, precum ajungerea mea la închinarea moaștelor Sfântului și buna întelegere în cadrul familiei din care provin. Aceste minuni m-au sprijinit să trec peste încercările care au urmat, toate cu ajutorul rugăciunilor Sfântului Efrem și al ascunsului Sfințit Ierarh Nectarie. Printre cele mai minunate întâmplări e că am primit ajutor din partea Bisericii ROCOR (Russian Orthodox Church Outside Russia) din acea localitate, prin care am împărțit chiria cu o prietenă creștin ortodoxă, Lucy, care prin simpla ei purtare m-a ajutat să trec peste presiunile din exterior resimțite la universitate.

Din păcate, atunci starea mea psihică s-a degenerat și greu puteam îndeplini activități simple. Eram înconjurată de frici și angoase chiar și când mergeam pe stradă. Eram îngrijorată dacă voi trece studiile și am apelat la Sfântul Serafim de Sarov și la Sfântul Porfirie Kapsocalivitul pentru ajutor. Amândoi mi-au liniștit sufletul. Am primit o carte a Sfântului Porfirie din partea unei prietene de la biserica studenților din Cluj-Napoca, pentru care îi mulțumesc din suflet, pentru că m-a ajutat foarte mult. Și am avut un îndemn să mă aproprii de Sfântul Serafim când am decis să îi cumpăr icoana și acatistul.

La fiecare pas am fost ajutată. Deși eram în străinătate, am cerut ajutor din partea  Gabrielei, pentru a-mi finaliza proiectul, întrucât am fost anunțată pe ultima sută de metri că aveam prea puține lucrări pentru a trece. Acest ajutor atât de mult a contat pentru a îndeplini cerințele de absolvire… a fost un ajutor esențial! Am îndrăznit să cer ajutor. Din darul Gabrielei, prin mijlocirile Sfântului Serafim, am primit sprijin pentru a finaliza cu bine studiile cât și pentru revenirea și adaptarea mea în România. Dumnezeu a rânduit să avem situații asemănătoare cât și aceleași studii prin străinătate, ajutorul mult ne-a împrospătat sporul muncii noastre și rostul nostru, prin mijlocirea Sfântului Efrem cel Nou, mereu aproape, în fiecare împrejurare.

E minunată povățuirea Sfinților, cât și a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, care ne-a fost ocrotitoarea muncii noastre. Ajutorul Sfântului Efrem cel Nou în privința locuinței și a locului de muncă după revenire, s-au materializat, după adaptarea mea în țară. Fiind în România, acum lucrez, iar viitoarea mea căsuță e în curs de amenajare! Continuă și acum ajutorul Sfinților în viețile noastre, nimic nerămânând fără răspuns. Iar, Gabriela, urmează să-și finalizeze la rândul ei studiile, iar Sfinții îi sunt povățuitori în sporul ei, finalizarea studiilor fiind o temelie pentru aflarea rostului ei în lume. Sper să îi fiu de asemenea de ajutor, precum reușesc. Cumva, încercările prin care am trecut la predări, acum le va trece ea în cursul anului acesta. O minunată întâmplare și într-ajutorare prietenească, sprijinită de Sfinții nostri.  

Mă rog să împlinesc versetul următor „Prin răbdarea voastră veți dobândi sufletele voastre”, verset ce îmi e sprijin de nădejde în toate adaptările prin care trec și am trecut.

Paula, Cluj-Napoca

 

Nimic fără Dumnezeu

<Nihil Sine Deo>, cum vi se pare acest precept? Ei bine, dragi cititori ai acestui blog, vă spun ca aceasta este formula câștigătoare în viață.

Încă de mic, bunica m-a iniţiat in tainele credinţei şi de atunci pot spune că am o relaţie specială cu DUMNEZEU, însă niciodată nu m-am ridicat la nivelul darurilor pe care mi le-a oferit El.

Multe sunt momentele când am simţit prezenţa DOMNULUI în viaţa mea şi mă minunez, ştiind că sunt atât de păcătos, atât de mic în faţa Lui şi totuşi, în nemărginita Lui putere şi milostenie, nu mă lasă la greu niciodată.

Examenul de admitere pe care l-am promovat în vara aceasta este unul pe care l-am susţinut de trei ori până acum, fără succes. Acesta este și cel mai dificil examen din viaţa mea.

Rugându-mă asiduu Sfântului Efrem cel Nou, Sfântului Serafim de Sarov, Părintelui Arsenie Boca, precum și Maicii Domnului şi Sfintei Treimi, am reuşit să intru la facultatea dorită.

Andrei G., 4 august 2015

 

Drumul prin sesiunea de restanţe a fost minunat!

Vă voi spune cum a fost tot drumul prin sesiunea de examene şi măriri. A fost minunat! Slavă Domnului!

Când ai multe de învăţat, cum le poţi reţine pe toate, pentru ca atunci când ajungi în faţa subiectelor, toată treaba să meargă ca pe roate? Am descoperit blogul acesta, iar aici am citit multe din minunile săvârşite de sfinţi. Acestea m-au făcut să mă gândesc: ce ar fi dacă aş cere şi eu ajutorul lor? Aşa am ajuns să îl cunosc pe Sfântul Efrem şi am început să mă rog lui cum au făcut şi ceilalţi. Mare bucurie a fost când am observat că nici nu a trecut mult timp şi mi-a venit în ajutor. Doar să îl chem şi era aici, ca şi cum mereu ar fi fost, doar să îi rostesc numele şi vine, se întoarce spre mine. 

M-am rugat şi Sfântului Serafim de Sarov, pe care l-am cunoscut prin intermediul unei agape, la care am participat. Ni s-au oferit spre final cărţi, iar eu am ales cartea ’’Scopul vieţii creştine’’.

Lângă mine, pe perioada studiului, au stat cărţi pline de har, precum ’’Pelerinul rus’’, care mereu mă liniştea când eram îngândurată şi îmi era frică. Când asupra mea se năpădeau îndoiala şi întrebările, aproape cădeam în deznădejde, dar această carte, doar deschizând-o, citind şi pătrunzând cuvintele cât mai adânc, mi-a dăruit răspunsuri la toate problemele, ba chiar mă umplea de bucurie şi optimism şi dorinţă să lupt corect. Mi-a dat încredere.

O altă carte este ’’Bucuriile credinţei’’, scrisă de Părintele Teofil Părăianu. Deşi nu am citit din ea în timpul sesiunii, ea a stat aproape de mine şi mi-a întărit credinţa în ajutorul Domnului de fiecare dată. Doar să Îl chemi şi vine!

În această sesiune am cunoscut încă un sfânt, Părintele Porfirie, care a lucrat şi el la sporirea memorării conţinuturilor şi înţelegerea lor pentru a face conexiuni. Mulţi sfinţi m-au ajutat, voiam şi eu să scriu despre ajutorul primit în această sesiune de examene, simţeam că trebuie să fac asta! Ieromonahul Hrisostom Filipescu, a contribuit la motivaţia mea, nu doar în sesiune, ci şi în viaţă, citindu-i blogul, unde, fiecare postare mă apropia mai mult de Dumnezeu.

Mereu îmi doream note mari, iar un 9 era o supărare! Însă în această sesiune am ajuns să apreciez un 9, să îmi modific modul de a privi lucrurile şi de a aprecia ajutorul Domnului! De multe ori nu Îl văd, de aceea sunt nemulţumită în prima fază, iar apoi e un drum lung până la acceptare!

Am săltat ca pickurile pe un grafic, de la ’’+’’ la ’’-’’ sau invers. Când am aflat că am luat 9 la un examen, ceva îmi spunea să lupt, pentru că pot să ajung la 10! Ştiam asta despre mine, ştiam că pot să ajung la 10, dar simţeam că nu am puterea necesară sau gândurile mele nu se îndreaptă spre acolo şi mai bine renunţ!

Apoi iar mă gândeam, dar totuşi… ce am greşit de am luat 9? A durat mult timp până m-am hotărât să îi trimit un mail profesoarei. Eram neliniştită şi îngândurată. Până la urma i-am scris un e-mail, dar răspunsul la el nu mai venea. Mai erau două zile în care să repet materia, pe care am uitat-o.

M-am speriat şi apoi am citit din ’’Pelerinul rus’’, care m-a liniştit. Am primit răspunsul nehotărârilor mele, anume că trebuia să mă pregătesc, cum pot, cu ajutorul Domnului. Dacă am o şansă la mărire, să profit de ea şi să fac lucrurile cum trebuie.

Am mers la biserică, iar după ce m-am întors a venit şi răspunsul din partea profesoarei, prin intermediul unui coleg: să vin la mărire. Mărturisesc că în tot timpul de dinainte nu am reuşit să învăţ foarte mult, doar primul curs, iar profesoara m-a chemat la mărire când eu am decis să nu mă mai duc. Astfel, a rămas o zi şi jumătate în care puteam să învăţ 10 cursuri. Slavă lui Dumnezeu că am reuşit să învăţ şi să repet totul, iar la examen m-a ajutat Domnul să rezolv cu bine toate subiectele. Când am văzut nota, am fost atât de fericită, nu credeam că ceea ce scrisesem la ultimul subiect, care era de imaginat o metodă pentru vindecarea unor forme de cancer, chiar era corect. Slavă lui Dumnezeu!

Urmează cea de a doua mărire, timp de studiu: o zi şi jumătate! M-am tot chinuit să învăţ, să înţeleg, era multă teorie, iar profesorul accepta doar formulările lui. L-am chemat în ajutor pe Sfântul Efrem, minunat ajutor! Mi-a sporit ritmul de învăţare, mi-a dat pricepere şi mi-a îmbunătăţit memoria, astfel că unele lecţii le mai aveam în minte şi a fost mai uşor să le parcurg.

Am reuşit să particip şi la discuţiile cu tinerii de la Bisericuţa din campusul Hasdeu, care mi-au adus linişte, iar apoi m-am întors la învăţat. Aveam o teamă pentru că nu am reuşit să repet materia înainte de examen. Cum am ajuns la facultate, colegii mei repetau şi aşa m-am alăturat grupului şi ne-am învăţat unii pe alţii, recapitulând noţiunile mai dificile. Subiectul de examen a fost o combinaţie a celor două subiecte din sesiune, iar cu ajutorul Domnului şi sfinţilor menţionaţi, am reuşit să rezolv cu bine toate întrebările. Aveam încredere că Sfântul Efrem e alături de mine şi mă ajută! Şi aşa a fost. Dacă eu nu am avut încredere în mine, Sfântul Efrem a avut!

Ultima mărire. Nici nu ştiam dacă să merg sau să o las aşa la 9, mai ales în urma mesajului primit de la doamna profesoară: ’’Sper că nu aveţi nemulţumiri!’’. Am luat decizia pe ultimul moment, Dumnezeu mi-a trimis în cale răspunsul printr-un prieten întâlnit spontan pe autobuz, care mi-a zis să merg, că e şansa mea şi nu pierd nimic dacă încerc.

Aveam o noapte în care puteam repeta totul, am învăţat de la 12 la 2-3, am reuşit să înţeleg noţiunile, doar că nu îmi reuşea partea practică, deoarece la acest examen era şi o astfel de parte. Partea practică implica lucrarea în mai multe programe bio-informatice. Nu îmi aminteam toţi paşii care trebuiau parcurşi până la obţinerea rezultatului. Mi-am pus toată nădejdea în Sfântul Efrem că mă va ajuta.

Subiectul a constat doar din partea practică. Am reluat paşii de mai multe ori, până la urmă am ajuns la un rezultat. Doamna profesoară ne-a lăsat să ne ajutăm unii pe alţii şi astfel ajutorul a venit de la Dumnezeu prin oameni. Am primit 10 toţi cei care am fost la mărire. Slavă lui Dumnezeu!

Fiecare notă şi proces de obţinere a notei le datorez Domnului! Slavă ţie, Doamne, slavă ţie!

Mulţumesc că am reuşit să scriu mărturia mea despre drumul minunat alături de Tine!

A., Cluj-Napoca