RSS

Monthly Archives: November 2014

A învăţat mai presus de fire să citească

Sora mea, povesteşte evlavioasa Irina Bendeniotis din Poros – care acum este deja trecută la Domnul –, a pierdut un copil. Seara, după înmormân­tare, am mers şi eu cu unul din copiii mei mai mici ca să‑i transmit condoleanţe. Peste puţin timp a venit şi fratele meu şi au întins masa ca să mâncăm. Atunci fratele meu mi‑a spus:

– Ce sunt toate astea pe care le faceţi? Ce‑s alea suflete? Astea‑s basme.

– Ce cuvinte sunt acestea? i‑am spus eu. Nu te ruşinezi?

– Aşa ne‑au spus unii, mi‑a răspuns el.

– Şi dacă ţi‑a spus‑o unul care luptă împotriva lui Hristos, tu îl crezi? Şi apoi mai vii şi aici ca să ne ni le spui şi nouă şi să ne aduci şi pe noi la necredinţă?

Atât de mult s‑a îndurerat sufletul meu şi m‑am indignat, încât mi‑am luat copilul şi am plecat, nici nu am mai rămas la masă. Am dus copilul să se culce şi am început să mă rog cu durere în suflet, zicând:

– Hristoase al meu, m‑am mâhnit mult astăzi şi m‑am smintit de cele pe care mi le‑a spus fratele meu. Te rog, iartă‑l!…

19147Apoi am adormit şi am văzut în vis că mă aflam în biserică. Acolo am văzut în faţa Sfintelor Uşi pe Cel Răstignit viu şi în mărime naturală. Atunci m‑a cuprins o frică mare. Am văzut venind lângă mine un Arhiereu îmbrăcat în veşminte, cu cârja arhierească într‑o mână şi în cealaltă ţinând Sfânta Evanghelie, care era de aur. Arhiereul, care strălucea în întregime, întocmai ca fulgerul, mi‑a dat Evanghelia şi mi‑a spus:

– Ia Evanghelia şi să faci ceea ce scrie în ea. Să păşeşti sus, spre Ceruri şi să nu asculţi cuvintele fratelui tău. Pune în inima ta ceea ce îţi spun şi tot ce scrie aici, să faci.

– Părintele meu, dar nu ştiu să citesc, nefericita de mine.

– Vei învăţa, mi‑a spus El şi mi‑a pus Evanghelia în sân.

Dimineaţă, în loc să merg la muncă, m‑am dus la părintele Gheorghe şi i‑am spus ce mi s‑a întâmplat. Atunci el mi‑a spus:

– Ai văzut, copilul meu, că Însuşi Dumnezeu ţi S‑a arătat ca să nu te piardă? Acesta pe Care L‑ai văzut a fost Însuşi Hristos. Şi aceasta pentru că fratele tău te‑a smintit şi a băgat îndoială în sufletul tău.

A doua zi i‑am dat unei cunoscute de‑a mea cinci drahme ca să‑mi cumpere o Evanghelie. Atunci aceea a zâmbit şi mi‑a spus:

– Ţi‑o voi aduce, dar nu ştii să citeşti. O vei ţine doar ca să te uiţi la ea.

– O voi vedea, o voi săruta, dar o voi şi citi.

Şi nu i‑am mai explicat nimic. După ce mi‑a adus‑o, am cumpărat şi o Carte de rugăciuni. După câteva zile, în Săptămâna Patimilor, după ce mă întorceam de la muncă, citeam troparele din Cartea de rugăciuni şi Evanghelia şi plângeam. Mama mea m‑a întrebat:

– Ce faci acolo?

– Citesc, i‑am răspuns eu.

– Eşti în toate minţile? m‑a întrebat ea.

Şi‑a făcut cruce şi s‑a dus ca să‑i spună şi fratelui ei. Acesta i‑a zis:

– Fiindcă merge la biserică, de aceea le‑a învăţat pe de rost.

– Dar atunci cum de citeşte şi întoarce paginile?

De atunci am învăţat să citesc; pot să citesc orice. A fost voia lui Dumnezeu să învăţ să citesc, dar să scriu nu am învăţat”.

Material preluat de pe site-ul http://www.marturieathonita.ro/a-invatat-mai-presus-de-fire-sa-citeasca/

 
Leave a comment

Posted by on 11/24/2014 in Dumnezeu

 

Am reuşit la examenul auto

modul_95Bună ziua! Vă scriu pentru a lăsa mărturia mea despre un examen pe care l-am promovat în chip minunat. Ieri am avut examen teoretic pentru obţinerea permisului de conducere. Nu eram foarte pregătită din mai multe motive, majoritatea neîntemeiate.

Ruşinată de comoditatea mea am îndrăznit să cer ajutorul Sfinţilor şi Maicii Domnului. Am promis că dacă mă vor ajuta, voi scrie aici spre slava lui Dumnezeu şi întărirea mea şi a celor care citesc.

M-am rugat Maicii Domnului, Sfântului Nectarie, Sfântului Nicolae şi Sfintei Filofteia să mă ocrotească şi să mă ajute pentru că, dacă nu aş fi luat examenul, aş fi dezamăgit multă lume, în primul rând pe soţul meu care cataloga acest examen drept unul uşor.

Mă mustra conştiinţa pentru că nu m-am pregătit cum se cuvine şi în inima mea îi dădeam dreptate soţului. Poţi lua acest examen dacă te pregăteşti. Dar când nu o faci, cum te împaci?

Pe mine m-au ajutat Măicuţa Domnului şi sfinţii amintiţi cu rugăciunile lor. Mi-au picat întrebări mai grele, şi eram confuză. Toate informaţiile nesedimentate şi nesigure îmi treceau prin faţa ochilor. Mă rugam mereu: “Măicuţă nu mă lăsa! Sfinte Nectarie nu mă lăsa!” etc.

Aveam deja 3 răspunsuri greşite şi 7 sau 8 întrebări la care nu eram sigură de răspuns. Cu rugăciunile lor am reuşit să fac 23 de puncte.

MINUNAT ESTE DUMNEZEU ÎNTRU SFINŢII LUI!

L.L., Suceava

 

Am simţit că Dumnezeu a revenit în viaţa mea

Salut! Sunt Marcela şi vreau să împărtăşesc cu voi experienţa mea şi, mai ales, să îi încurajez pe toţi să Îl aibă pe Dumnezeu în inimile lor mereu!

Anul acesta, în iulie, ar fi trebuit să susţin Examenul de Licenţă, dar am rămas cu 3 restanţe. De una dintre ele am scăpat uşor, nu că ar fi fost o materie simplă, dar am învăţat şi am avut şi un profesor deosebit la ea. La celelalte două materii am avut doi profesori mai în vârstă, dintre care unul are o deosebită plăcere să îşi bată joc de studenţi, adică se promovează foarte greu examenul lui, iar nota maximă e 5. A fost primul profesor universitar cu care am avut contact în prima ora din prima zi de facultate. Am avut “norocul” să fac cu dânsul 5 cursuri, cât şi laboratoarele şi orele de proiect la acele cursuri. Scăpând de 4 dintre aceste examene, am crezut că voi scăpa şi de cel de-al cincilea. Sincer, nu m-am gândit nici o secundă că nu o să mă promoveze şi că nu voi putea să îmi susţin proiectul de licenţă. Am mers în sesiunea de restanţe şi în sesiunea de reexaminări de dinaintea licenţei şi, deşi aveam impresia că am ştiut, nu m-a trecut.

Fiind foarte dezmagită, nu am reuşit să iau nici cealaltă restanţă. Plângeam încontinuu şi nu puteam să mă adun să învăţ. A fost şocul vieţii mele şi am avut nevoie de vreo două luni de zile să mă împac cu gândul că mi s-a întâmplat mie aşa ceva. M-am simţit dezamagită şi că am dezamăgit pe toţi cei din jur, m-ai ales părinţii, fraţii şi unele persoane mai apropiate (doar cei care au trecut prin aşa ceva pot înţelege acel sentiment…chiar aveam gânduri urâte).

Dajutorar cu ajutorul familiei, am trecut peste şi am început să mă apuc de învăţat pentru sesiunea din toamnă. Atunci am găsit acest site în care am aflat că anumite rugăciuni ajută şi am început să citesc acatiste, să mă rog mai mult.

Deşi nu sunt o credincioasă ferventă, totuşi am fost învăţată să merg mereu la Biserică, să ţin post. Făceam asta chiar şi atunci când am fost plecată singură la facultate. Din acest motiv pot spune că m-am supărat şi pe Dumnezeu şi m-am simtiţi abandonată în acel moment de cumpănă din viaţa mea.

M-am dus în septembrie şi am dat prima dată examenul cel mai uşor, pe care l-am luat şi am rămas să mai dau examenul cu profesorul de care vă ziceam, cu care aveam coşmaruri în fiecare noapte. Sincer, mi-au picat nişte subiecte atât de aiurea încât nu m-am gândit nici o clipă că o să îl iau deoarece nu făcusem mai nimic.

În acel moment, Dumnezeu a revenit din nou în viaţa mea: i-a luminat mintea profesorului şi m-a trecut. Când am aflat că am luat examenul, nu îmi venea să cred! După ce am văzut cinci-ul de câteva ori, tot nu credeam!

A fost o experienţă de viaţă din care am învăţat că Dumnezeu e cu noi întotdeauna, doar că trebuie să fim şi noi cu El, să ne rugăm, să Îl cinstim şi să Îi mulţumim pentru tot, oricât de mult sau puţin am avea. Orice problemă aveţi, apelaţi cu inima deschisă la Dumnezeu şi va veni în ajutorul vostru!

Succes tuturor!

Anton Marcela

 
Leave a comment

Posted by on 11/02/2014 in Dumnezeu

 

Minuni exagerat de evidente

În luna Mai l-am cunoscut pe Sfântul Mucenic Efrem Cel Nou. Auzisem despre acesta în urmă cu mai mulți ani, dar rămăsesem cu impresia greșită că este folositor doar copiilor. Întotdeauna am iubit rugăciunea și am considerat-o cea mai bună soluție, astfel încât, aflându-mă într-o perioadă dificilă, m-am gândit să caut pe internet despre Sfântul Efrem cel nou.
Am ajuns pe acest site și pe altele în care numeroase persoane mărturiseau ajutorul primit. Nu sunt o persoană credincioasă și nici nu frecventez biserica, de aceea inițial m-am gândit că poate Dumnezeu nu mă va ajuta. Nu m-am îndoit nici o clipă de minunile despre care am citit, mă îndoiam strict de situația mea!

Am început să citesc Acatistul Sfântului Mucenic Efrem și în viața mea s-au schimbat multe, în bine. Sunt studentă la Medicină în București și vreau să spun că deși anul III mi s-a părut destul de greu, la examene s-au întâmplat minuni exagerat de evidente.

Singura condiție pe care mi-am pus-o a fost să citesc înainte de examen toate cursurile, pentru ca Sfântul să vadă că m-am străduit și că îi cer ajutorul ca unui prieten, pentru că una este când citești și muncești, și alta este când nu citești nimic și aștepți ca prin minuni să-ți încurajeze Dumnezeu tânjeala!

imagesI-am promis Sfântului că dacă voi lua examenele, voi scrie pe acest site, ca semn de mulțumire, deși bunătatea sa nu poate fi răsplătită de mine orice aș face. Înainte de sesiune m-am dus pentru prima dată la Mănăstirea Radu-Vodă. Eram cam deznădăjduită și m-am așezat în genunchi în fața unei icoane să citesc Acatistul Sfântului Efrem. Când am terminat m-am apropiat de icoana din fața mea și mi-am dat seama că era chiar Sfântul Efrem cel nou. Aveam o mângâiere foarte mare și parcă simțeam că totul va fi bine. Şi într-adevăr a fost.

Nu este vorba numai despre faptul că am promovat toate examenele cu bine, ci și de faptul că îl am pe acest Sfânt ca pe un prieten în adevăratul sens al cuvântului și nu mi s-a întâmplat vreodată să îi cer ajutorul și să nu îl primesc. Am mare evlavie și la Sfinții Ioan Rusul, Nicolae al Mirelor Lichiei, Ioan Maximovici, Xenia și mulți alții.

Îi încurajez pe toți cei care citesc aceste rânduri, studenți sau nu, să îi cheme în ajutor pe sfinți atunci când au nevoie, și să le mulțumească după ce vor primi ajutor. Ei sunt prietenii care niciodată nu ne părăsesc, indiferent de cât de păcătoși am fi!

I.R., București

 
1 Comment

Posted by on 11/02/2014 in Sfântul Efrem cel Nou

 

Bucurie imensă

Parintele Justin Parvu primind colindatori

Îmi cer iertare sfinţilor ce m-au ajutat pentru întârzierea cu care fac această mărturisire. Am susţinut în acest an gradul didactic II şi fără ajutorul lui Dumnezeu, al Maicii Sale şi al Sfântului Efrem Cel Nou, nu aş fi reuşit să-l promovez, având în vedere că nota minimă de promovare era 8.00.

M-am rugat şi Sfinţilor Nectarie, Luca al Crimeii, Ioan Rusul, Spiridon, Mina, Vasile, Fanurie, Parascheva, cărora le mulţumesc din suflet pentru ajutorul dat.

Prima probă a fost cea scrisă şi rezultatul l-am primit prin telefon de la nepoata părintelui Iustin Pârvu. Bucuria a fost imensă de parcă mi-ar fi dat vestea părintele căruia mă rog ca unui sfânt. Mulţumesc Sfântului  Efrem Cel Nou pentru tot ajutorul. Rugaţi-vă şi veţi fi ascultaţi!

Maria G.

 

 

Fiica mea a fost acceptată la doctorat!

md bucuria tuturor celor necajiti

M-am rugat Sfintei Treimi, Maicii Domnului şi Sfântului Efrem Cel Nou, ca fiica mea să fie acceptata la doctorat la Zurich în domeniul biologiei.

Ea terminase masterul cu note foarte mari în Olanda. Când aplica la doctorat, era refuzată pentru că îşi punea toată încrederea în ea. În timp ce a fost la interviu, am citit Acatistul Maicii Domnului bucuria tuturor celor necăjiţi şi Acatistul Sfântului Efrem Cel Nou.

Mulţumesc  Domnului pentru că fiica mea a fost acceptată! Dacă te rogi cu credinţă Dumnezeu nu te lasă! Slavă  Lui Dumnezeu şi tuturor Sfinţilor pentru ajutor!

Elena,  Bucuresti

 

Ajutor la examenul de conducere

Technology and IndustryŢin să împărtăşesc cu voi fericita întâmplare prin care am trecut.

Ieri am reuşit să iau permisul de conducere datorită rugăciunilor către Sfântul Ioan Rusul şi către Sfântul Anton, care mereu mi-au fost alături atunci când am avut un necaz. Întotdeauna mi-am amintit să le mulţumesc şi atunci când mi-a fost bine, nu doar cerându-le ajutorul la nevoie.

Relaţia mea cu Dumnezeu nu a fost una strânsă, dar obişnuiesc să merg din când în când la Biserică, să aprind o lumânare, să scriu un pomelnic, să ii mulţumesc pentru ceea ce am primit in prezent.

Cred în puterea sfinţilor şi îi sfătuiesc pe toţi să se roage şi să creadă cu adevărat în Dumnezeu.

E.C., Tulcea