RSS

Monthly Archives: May 2013

Cine cere, primește

Aș vrea să mărturisesc despre ajutorul primit de la Sfântul Efrem și Sfântul Fanurie. Aveam examenul de definitivat. După încheierea școlii, am avut puțin timp la dispoziție pentru a învăța, adică trei săptămâni.

Materia era destul de voluminoasă, iar în săptămâna dinaintea examenului nu m-am simțit prea bine. Înaintea examenului nu mă simțeam destul de bine pregătită, dar am mers cu nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu. Am citit înainte acatistul Sfântului Efrem și am plecat. Am luat 6,20 la examen, iar nota minimă de trecere era 7.

Am făcut contestație. Au urmat trei zile de așteptare. Am citit în continuare acatistul Sfântului Efrem, iar apoi și acatistul Sfântului Fanurie. Aveam nevoie de 80 de sutimi. Sincer, mi se părea puțin probabil să-mi fie mărită nota de la 6,20 la 7, dar în același timp, speram că sfinții nu mă vor părăsi.

Și nu m-au părăsit: am primit cele 80 de sutimi necesare ca să pot absolvi examenul. Am primit nota 7. Sunt absolut sigură că nu a fost deloc o întâmplare, a fost ajutorul primit de la Sfântul Efrem și Sfântul Fanurie.

Rugați-vă cu încredere sfinților, chiar și atunci când problemele par imposibil de soluționat și cu siguranță veți primi ajutor de sus. Mulțumesc Sfinte Efrem și Sfinte Fanurie pentru ajutorul primit!

Adina

sf1

Advertisements
 

Întâlnire și întărire

În anul al II-lea de facultate, am avut un examen la Analiză Matematică, pe care îl pregătisem bine, însă am făcut greșeala de a învăța și în noaptea dinaintea examenului, motiv pentru care, a doua zi de dimineață, nu m-am mai putut concentra deloc.

Nu făcusem aproape nimic în lucrare, iar cu punctele acumulate pe durata semestrului cred că aș fi luat maxim nota 4. După examen, am plecat să mănânc la cantina Facultății de Drept pentru că urma și o probă orală, unde se stabilea nota finală.

confess1Ieșind de la cantină, în momentul în care treceam șoseaua, m-am întâlnit cu părintele meu duhovnic și cu doamna preoteasă. Ținând cont de faptul că nici eu, nici părintele meu duhovnic nu locuim în București, nu aș numi această întâmplare o simplă coincidență.

După ce ne-am salutat și am stat un pic de vorbă, m-am despărțit de dumnealor și m-am dus la treburile mele.

Ajuns în sala de examen, am primit subiectul pe care, cu o zi în urmă aș fi știut să îl rezolv, dar acum pur și simplu nu reușeam. Mi-a venit rândul să prezint rezolvarea la tablă. Aceasta consta în doi pași, primul mai mare, pe care l-am și făcut.

Din motive de timp (sau nu…), profesorul nu m-a mai lăsat să scriu în continuare, ci mi-a cerut anumite explicații, prin care am reuşit, cu ajutorul lui Dumnezeu, să îl conving că am înțeles ce am scris pe tablă. Mi-a pus nota 8! Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Gabriel Ivan, București

 

Un rezultat uimitor

Parintele Ilie LacatusuMă numesc Ioana şi sunt studentă în anul II la Facultatea de Farmacie din Cluj-Napoca. Am aflat despre Sfântul Ilie Lăcătuşu din cartea cu minunile şi acatistul Sfântului procurată de la bisericuţa din campusul universitar, în urmă cu un an.

Am început să citesc din curiozitate minunile şi m-am încredinţat de sfinţenia Părintelui. Citind acatistul şi exprimându-mi greutăţile inimii, am simţit un sprijin „palpabil” pe care îl primeam în acele lucruri care îmi erau de folos.

Îmi amintesc că aveam laboratoare stresante de Chimie Analitică şi după rugăciunea adresată Sfântului am reuşit să fac în 10 minute ceea ce nu reuşisem în 3 ore.

Atunci am început să simt bucuria ajutorului acestui Prieten, care pe parcursul vieţii m-a ajutat de multe ori. Cu ajutorul Domnului, am ajuns spre finalul anului. Urmau examenele de laborator. La unul dintre acestea, am citit materia, dar m-am gândit că din cauza oboselii, fiind deja seară, nu voi reuşi să învăţ prea mult. Am hotărât să mă culc câteva ore, apoi să mă trezesc la ora 2 şi să citesc până spre dimineaţă.

Însă, voia Domnului a fost alta. Când m-am trezit era deja dimineaţă, mai era doar o oră până la examen. Când am văzut că nu mi-a sunat ceasul, am intrat în panică. Eram conştientă de faptul că timpul e prea scurt pentru a putea acoperi o cantitate atât de mare de materie într-un timp atât de scurt, pentru a citi toate acele formule şi definiţii.

Debusolată, m-am plimbat puţin prin casă încercând să găsesc o soluţie, un sprijin. Aveam de ales: fie nu mă prezint la examen, fie mă prezint şi îmi asum rezultatele. M-am gândit că neprezentându-mă îmi tai orice şansă de a promova. Astfel, m-am hotărât să mă duc la examen, punându-mi nădejdea în ajutorul Domnului şi al Sfinţilor săi.

Înainte să plec, am citit acatistul Părintelui Ilie Lăcătuşu si una dintre lucrările de laborator. Când am ajuns la facultate, toată lumea repeta formule, definiţii, metode de lucru. Eu, însă, ce să repet? Mă rugam Sfântului şi aveam emoţii mari.

Examenul a fost structurat în trei părţi. La partea scrisă, din cele 4 subiecte am reuşit să scriu la toate; unul dintre subiecte a fost chiar cel repetat în acea dimineaţă (cred că nimic nu este întâmplător).

La partea practică, am nimerit la un aparat la care nu era necesar să ştiu nici modul de lucru, nici tabele, nici prea multe detalii (celelalte lucrări implicau – toate – numeroase formule şi modalităţi de calcul). Aici trebuia să scriu o formulă, şi aceasta am auzit-o chiar înainte să intru în examen (în timp ce aşteptam pe coridor, colegele mele repetau formulele; deşi, niciodată, înainte de examene, nu pot să reţin informaţii noi, atunci Dumnezeu a rânduit ca să-mi pot aminti acea formulă).

Pentru ultima parte a examenului aveam mari reţineri din pricina doamnei care ne examina: severă, cu pretenţii la exprimăre şi, în plus, niciodată nu ştiai ce întrebare îi putea trece prin cap, astfel încât să „te închidă”.

Însă, Dumnezeu şi aici şi-a arătat marea Sa milă spre mine, păcătoasa, deoarece profesoara m-a examinat chiar din lucrarea pe care am făcut-o practic. Nu ştiam prea mult din ea, dar mă gândeam că trebuie să vorbesc ceva şi am început.

Dar, replica ei a fost: „Stai, încă nu te-am intrebat nimic!”, arătând foarte multă amabilitate în vorbele ei. Şi mare mi-a fost mirarea când am văzut că întrebările dânsei erau tot din ceea ce ştiam, parcă cineva o orienta spre punctele despre care îi puteam vorbi şi nu spre subiectele necunoscute mie.

Mare mirarea, dar şi mai mare bucuria, atunci când mi-am văzut nota 10 la oral şi practic. Cu slaba mea pregătire, fără ajutorul Domnului prin Sfinţii Săi, eu nu aş fi putut să promovez acest examen, darămite să iau cea mai mare notă. Însă, Sfântul face minuni cu oricare dintre noi, oricând îl chemăm în ajutor.

Ps. Altă dată, în vacanţa de vară, însoţită de două colege, ne-am luat rucsacii în spate şi ne-am îndreptat spre Moldova. Vroiam să ajungem la Mănăstirea Petru Vodă. Autobusul ne-a lăsat în Poiana Largului. Cine ar fi luat la ocazie 3 fete cu rucsaci cât ele de mari?

Dar prin gând mi-a trecut să-l rog pe bunul meu ocrotitor să ne ajute. Şi nu a trecut multă vreme până ce o maşină care mergea chiar la mănăstire, a oprit şi ne-a luat. Urcând în maşină, Sfântul Ilie Lăcătuşu m-a încredinţat că grabnicul ajutor este trimis de el, căci o iconiţă a Sfântului era pusă spre mărturie, în maşina şoferului care ne-a luat.

Acestea nu sunt toate minunile pe care le-a făcut părintele Ilie Lăcătuşu cu mine. I-am cerut ajutorul de câte ori am avut nevoie de protecţie atunci când stăteam la ocazie, uneori chiar şi noaptea, şi de fiecare dată mi-a arătat milostivirea sa, protejându-mă de multe rele care ar fi putut să se întâmple.

Ioana, Cluj-Napoca

 
 

Chipul Blândețelor

În anul II de facultate, la examenul de Semantică engleză, am avut la dispoziție o zi pentru studiu. De fapt, jumătate de zi, deoarece de dimineață până la amiază am participat la consultațiile pentru examenul cu pricina.

s10

Fusesem la cursuri, dar nu am învățat deloc până în acel moment, deoarece era chiar ultimul examen din sesiune, cu toate că nu era deloc ușor. Seara, am început să am o durere de cap destul de puternică și să îmi fie greață; în cele din urmă, am vomitat.

Nu mai puteam învăța. Pățesc lucrul acesta din cauza unor mici probleme cu bila. Am făcut greșeala ca în acea seară să mănânc pește afumat. I-am cerut ajutorul Sfântului Nicolae să se roage pentru mine ca să nu rămân cu o restanță din cauza acestei nechibzuințe.

Mi-am zis apoi că trebuie să mă odihnesc și mă voi trezi mai devreme dimineață. Nu parcursesem toată materia, eram puțin îngrijorată, dar mi-am pus nădejdea în Sfântul Nicolae.

Dimineața, când m-am trezit, m-am simțit mult mai bine și am învățat ce mi-a mai rămas. Am luat 10 la acel examen și știu că s-a întâmplat astfel numai datorită Sfântului Nicolae. Mulțumesc, Mare Făcătorule de minuni și Chipul Bândețelor!

Ana-M, Cluj-Napoca

 

Din mila lui Dumnezeu

logoMă numesc Maredavid Elena, sunt din Sibiu si studentă la master în anul I. Aș dori să mărturisesc și eu o minune pe care am trăit-o primind ajutor de la sfinții lui Dumnezeu.

Cred în minuni și în ajutorul pe care îl primim necontenit de la Dumnezeu prin Sfinții Săi, simțind  acest ajutor la toate examenele din viața mea, însă o minune m-a marcat în mod deosebit!

În vara anului trecut, (2012) fiind studentă în ultimul an la facultate trebuia să îmi susțin licența. Deoarece am plătit taxă la facultate în ultimii 2 ani de studiu (taxă suportată de părinții mei si având o valoare destul de mare), mi-am dorit din toată inima ca la master să intru la buget.

Interesându-mă de condițiile pe care trebuie să le îndeplinesc ca să intru la master-buget, am aflat că jumătate din media de admitere la master o reprezenta nota la examenul de licență, iar cealaltă jumătate era reprezentată de media aritmetică obținută în toți anii de facultate.

În cazul meu, această medie a anilor de studiu era foarte mică (recunosc că m-am lenevit în facultate și nu prea învățam decât cu puțin înainte de examene, meritând așadar, notele mici pe care le-am luat), deci nu aveam nicio șansă să intru la master buget în acest condiții. Eram foarte mâhnită deoarece locurile bugetate erau puține la număr (15) și mi-am dat seama că și dacă m-aș strădui să iau notă maximă la licență, nu voi reuși.

Totuși minunea s-a întâmplat! Cu 6 luni înainte de examenul de licență, s-a schimbat legea veche cu una nouă (dată de Ministrul Educației la nivel național), conform căreia admiterea la master să se facă doar pe baza examenului de licență.

Această veste m-a bucurat nespus și nu îmi venea să cred că totuși am o șansă mare de a intra la master-buget, ținând cont de noile condiții de admitere. Și totuși, am fost delăsătoare cu lucrarea de licență până în pragul examenului (am scris-o cu 2-3 săptămâni înainte de examen, de abia am terminat-o la timp și avea un conținut jalnic după părerea mea).

Mă simțeam nevrednică să cer ajutorul lui Dumnezeu. Simțeam că nu meritam. Mi-a dat o speranță mare și un timp de 6 luni (perioada de la schimbarea legii până în ziua examenului) în care să scriu licența și eu, ca o leneșă, n-am îndeplinit puțina osteneală. Totuși m-am rugat, atât eu cât și mama, Sfântului Nectarie din Eghina, deoarece știam că este grabnic ajutător.

În ziua susținerii lucrării de licență, înainte să plec la examen am răsfoit repede lucrarea de licență și am citit repede definiția a 3 termeni din conținut și din care am considerat că voi fi întrebată de comisie.

21În timpul susținerii licenței, un profesor din comisie m-a întrebat exact acei 3 termeni pe care îi citisem cu vreo oră înainte! Am rămas uimită! Am știut să răspund la întrebări și am primit nota maximă. După înscrierile la master, am aflat că am intrat la buget exact la profilul pe care mi l-am dorit!

Am plâns de bucurie si nu știam cum să mulțumesc lui Dumnezeu care mi-a ajutat prin Sfântul Nectarie. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Maredavid Elena, Sibiu