RSS

Monthly Archives: September 2014

Sfinţii mă ajută la Facultatea de Medicină

De când am aflat despre viaţa şi minunile Sfântului Efrem cel Nou, am simţit ajutorul lui necontenit în viaţa mea şi a familiei mele. Cartea cu viaţa şi acatistul Sfântului Efrem le-am cumpărat cu puţin timp înainte de începerea clasei a XII-a şi apoi în perioada în care m-am hotărât să urmez Facultatea de Medicină.

sf-efrem-cel-nouEra un an destul de greu pentru mine, trebuind să mă pregătesc atât pentru Bacalaureat, cât şi pentru Examenul de Admitere, dar nădăjduiam în ajutorul lui Dumnezeu, al Maicii Domnului, al Sfântului Efrem, al Sfântului Luca al Crimeii şi al Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, cărora mă rugam să trec cu brio.

Astfel, la proba la alegere (cea a profilului) din cadrul examenului de Bacalaureat, eu m-am decis pentru Chimie organică. Doar eu şi cu încă două colege făcusem această alegere, iar în ziua examenului când am terminat de scris toate trei eram debusolate, întrucât la problemele pe care le-am avut de rezolvat fiecare avea alt rezultat. Când am ajuns acasă, i-am povestit mamei acest lucru, iar ea m-a sfătuit să mă rog Sfântului Efrem să meargă el să corecteze lucrarea.

Şi chiar aşa a fost. Cu siguranţă Sfântul a fost cel care a corectat-o, întrucât nota 9.65 îmi arăta faptul că, profesorii corectori mi-au scăzut din punctajul maxim doar greşelile de calcul. Sfântul Efrem şi Sfântul Luca m-au ajutat şi la examenul de Admitere. Astfel, am reuşit să intru la buget la Facultatea de Medicină.

120717_sfantul-luca-crimeei-2Tot cu ajutorul sfinților am reuşit să termin cu brio anul I de facultate. Sfântul Efrem m-a ajutat foarte mult la examene. De fiecare dată când îmi doream să-mi pice un anume subiect, pentru că mi se părea mai uşor, Sfântul îmi îndeplinea dorinţa. Până şi colegii se mirau când au văzut că exact ceea ce îmi doream, aceea îmi şi pica.

De asemenea, la Biochimie – materia de care tuturor studenţilor le e frică, întrucât este destul de grea, iar profesorul cu care a făcut seria mea este foarte exigent, Sfântul Efrem m-a ajutat şi am luat nota 10, deşi mie mi se părea imposibil acest lucru, deoarece fusese foarte greu şi nu eram sigură pe nimic din ceea ce scrisesem, întrebările fiind puse în aşa fel încât să nu îţi dai seama care e răspunsul corect.

Tot la această materie, Sfântul şi Maica Domnului m-au ajutat în mod vizibil la examenul practic. Astfel, în al doilea semestru la examenul practic la Biochimie mi-a picat un subiect pe care îl stăpâneam foarte bine. Profesorul, văzând că la teorie mă descurc (ştiam toate valorile şi definiţiile pe de rost) mi-a pus la final, înainte de a începe determinarea de glicemie, o întrebare de gândire, al cărei răspuns nu era în carte, nu ni-l spusese nici la curs, era însă ascuns într-una dintre definiţii. Iniţial, când mi-a pus întrebarea n-am ştiut ce să-i răspund şi mă şi vedeam picând acel examen.

În gândul meu mă rugam Maicii Domnului şi Sfântului Efrem să mă ajute în acel moment dificil. Ajutorul nu a întârziat să apară, întrucât într-o clipă parcă cineva mi-ar fi pus în gând răspunsul corect şi astfel am reuşit să iau şi acel examen cu notă mare. Când i-am povestit mamei cum a decurs examenul, ea mi-a spus că tocmai la ora la care profesorul mă asculta, ea citea acatistul Sfântului Efrem pentru mine (ea nu ştia la ce oră o să-mi vină mie rândul să intru în sala de examen). Şi aşa, Sfântul, la cererea mamei, mi-a deschis mintea ca să ştiu să-i răspund profesorului la acea întrebare.

Aşadar, după cum se poate vedea, Sfântul Efrem, Maica Domnului şi toţi Sfinţii la care m-am rugat, în special Sfântul Luca al Crimeii, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, Sfântul Pantelimon, Sfânta Muceniţă Elisabeta, Marea Ducesă a Rusiei, Sfântul Nectarie şi Sfântul Ioan Rusul m-au ajutat enorm atât pe mine, cât şi pe toată familia mea. Şi pe sora mea au ajutat-o foarte mult la şcoală şi atunci când era bolnavă. Astfel a reuşit să ajungă şi la Olimpiada Naţională la Limba Română, deşi nu ne-am fi închipuit niciodată aşa ceva.

În acest sens pot spune că Sfinţii sunt mereu lângă noi gata să ne sară în ajutor ori de câte ori le cerem şi nădăjduim în ajutorul pe care doar ei, mijlocind înaintea lui Dumnezeu pentru noi, ni-l pot oferi.

Roxana, Timişoara

 

M-am ghidat după experienţa altei credincioase şi m-am rugat

fiul-risipitor-upsliderMare este puterea lui Dumnezeu, a Preasfintei Sale Maici şi a tuturor sfinților! Nu ştiu nici măcar cu ce să încep, sunt atâtea ocaziile în care Dumnezeu s-a milostivit de mine…

De mică mi-a plăcut să mă rog şi, fără îndoială, întotdeauna mi-a fost spre folos. În ceea ce privește examenele, le-am luat mereu, rugându-mă Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (citeam paraclisul).

Însă, din nefericire, am început să mă îndepărtez mult de Dumnezeu. Fraților, cât de uşor cădem în rătăcire şi ce tristeţe şi nelinişte ne cuprinde! Cu toate că îi greşim în tot ceasul, Domnul nu ne părăseşte! Acum două luni am început şcoala pentru permisul de conducere şi am luat examenul de teorie cu uşurinţă. Însă la proba practică am căzut. Adevărul e că mi-e foarte greu să îmi controlez nervii. A fost primul examen pe care l-am picat în viața mea!

Atunci, neştiind ce să fac, am căutat pe internet sfaturi şi rugăciuni pentru promovarea examenelor şi am găsit acest blog. Aşadar, m-am ghidat după experiența altei credincioase şi m-am rugat Sfântului Duh, Maicii Domnului, Sfântului Efrem cel Nou şi Părintelui Arsenie Boca şi am promovat fără probleme.

Aceste experiențe sunt de fapt dovezi despre dragostea lui Dumnezeu către noi păcătoşii, că deşi Îl rănim cu neascultarea noastră, nu ne lasă niciodată. Astfel să nu încetăm a ne ruga sfinților şi Fecioarei Maria să mijlocească pentru noi către Bunul Dumnezeu, pentru a nu ne îndepărta de calea mântuirii.

V. , Neamț

 

Parcă uitam totul

adelfotita1Am avut restanţe și îmi era foarte teamă că nu le voi lua. Am învățat într-adevăr, însă m-am și rugat Sfântului Antonie cel Mare și Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și bineînțeles, le-am luat cu bine.

De obicei, când intram în examen eram foarte stresată și parcă uitam totul, însă acum nu am avut nicio problemă. La biserică nu merg prea des, în schimb mă rog tot timpul.

Ema, București

 

Parcă cineva îmi şoptea la ureche răspunsurile

sf-efrem-cel-nou_0Sfântul Efrem cel Nou a devenit Sfântul meu de suflet în urmă cu aproximativ un an şi jumătate, când şi-a făcut simţită tot mai mult prezenţa în viaţa mea. Atunci am avut examen la Școala de şoferi, examen pe care l-am luat cu bine mulţumită rugăciunilor pe care el le-a înălţat înaintea Împăratului Slavei.

Tot atunci am primit o cărticică cu Acatistul şi Paraclisul Sfântului, dar şi o bucăţică din veşmântul de pe Moaştele sale. Într-o seară, când mă întorceam de la meditaţii, am pierdut bucăţica de veșmânt. Apoi au urmat lacrimi de supărare şi deznădejde. Dimineața urma să merg la şcoală. Mama mea avea ceva de rezolvat în oraş, aşa că totul a decurs ca de obicei, doar cu o exceptie.

În dimineaţa aceea, o doamnă destul de în vârstă s-a aplecat şi a ridicat ceva de pe jos. Vazând-o, mama mea s-a gândit imediat la bucata de veşmânt pe care am pierdut-o. Aşa că, îndrăznind, a întrebat-o ce a găsit. Răspunzând, buna doamnă i-a spus că a găsit o cruciuliţă.

Într-adevăr, în interiorul acelei cruciuliţe, pe care doamna i-a înapoiat-o mamei mele, se afla bucăţica de veşmânt a Sfântul Efrem cel Nou. Probabil că l-am scăpat din buzunar într-un moment de neatenţie. Bucuria pe care am simtit-o in pauză, când mama mi-a dat telefon să-mi spună că a găsit bucata de veşmânt pierdută, nu o pot descrie în cuvinte.

De când mi-am recuperat bucăţica de veşmânt au trecut luni bune, luni în care îmi imploram Sfântul să-mi ajute cu Admiterea la Medicina. Eram foarte agitată, pentru că nu mă puteam închipui făcând altceva în afară de medicină, iar varianta cu ,,Dacă nu intri, poţi rămâne un an acasă şi pe urmă încerci din nou“ nu suna prea bine.

Aşa încât, cu cât se apropia admiterea, eu mă asemănam tot mai mult cu o bombă cu ceas. Dar… într-o noapte, l-am visat pe Sfântul Efrem cel Nou într-o încăpere destul de spaţioasă, părând să lumineze întregul loc. M-am trezit cu gândul că pe mine mă luminează Sfântul, că încăperea era sufletul meu. Am prins curaj şi am primit bună nădejde că Dumnezeu mă va ajuta să fiu în locul în care trebuie să ajung şi,  indiferent de rezultat, El va fi cu mine.

Am trecut cu bine peste Bacalaureat datorită milosteniei lui Dumnezeu. Apoi, a urmat admiterea. Parcă acum sunt pe scările care duc spre intrarea în sala de examen. În spatele meu era o mare de oameni, candidați pentru Examenul de Admitere şi părinţi gata să-şi susţină copilaşii. Nu cred că realizam atunci că eram 10 pe un loc. Am intrat în sala de examen, s-au împărțit subiectele, m-am apucat de rezolvat şi parcă cineva îmi şoptea la ureche răspunsurile la întrebările de care nu eram sigură. Până când s-au afişat rezultatele am avut emoţii destul de mari. Dar, când am primit un telefon de la verişoara mea care îmi spunea că s-au afişat rezultatele şi că eu sunt admisă cu 9.70, bucuria a fost imensă.

Acum îi mulţumesc Sfântului Efrem cel Nou că a mijlocit pentru mine, împreună cu ceilalţi sfinţi bineplăcuți Domnului şi că, datorită rugăciunilor lor sunt studentă. Le mulţumesc şi pentru faptul că s-au rugat pentru mine să primesc loc într-un cămin bun, aşa încât am fost repartizată la cel mai bun cămin din oraş.

Dacă ne rugăm cu credinţă, toate rugăciunile se împlinesc, pentru că, așa cum spunea Părintele Arsenie Boca, Dumnezeu îl iubeşte pe cel mai mare păcătos mai mult decât este El iubit de cel mai mare sfânt. Dumnezeu să ne ocrotească şi să ne binecuvânteze vieţile, ca să putem păşi pe cele mai înalte culmi, fiind ținuți în palma Lui cea Sfântă.

Denisa Elena

 
Leave a comment

Posted by on 09/23/2014 in Sfântul Efrem cel Nou

 

Cel mai important ajutor primit: credinţa

Medicina InternaBună, sunt studentă la Medicină în anul II. Pentru a promova în anul III, trebuia să fiu integralistă. Am să vă povestesc minunile pe care Domnul cu toţi sfinţii Lui, le-a făcut pentru mine.

Aveam la dispoziție tot anul să îmi iau toate restanțele, dar eu sunt o fire cam delăsătoare şi am amânat totul până în ultimul moment. Unica şansă era în sesiunea de toamnă şi aveam 6 restanţe. Deci era aproape imposibil să învăț în 3 săptămâni, mai ales când ştiam că e unica şansă şi stresul mă paraliza, astfel încât nu eram în stare nici măcar să ţin cartea în mâini.

Eram foarte agitată, stresată, de parcă toată lumea era de vină căci eu am restanţe. Ştiam că nu am speranţe. Îmi rămânea doar să mă rog. Am început să mă rog, dar nu credeam că o să primesc ajutor şi după ce am citit pentru prima oara în viaţă rugăciuni (Acatistul Sfinţilor Parascheva, Nicolae, al Îngerului Păzitor, Paraclisul Maicii Domnului) am simţit că nu sunt singură. În ochii mei a apărut o speranţă. Vreau să vă spun ca mi-am luat toate restanţele!

Deşi Îl rugam pe Domnul să iau un 5 ca să trec măcar, am luat la cele mai grele examene 6. De asemenea, am mai luat şi 8 şi 7. Dumnezeu a auzit rugăciunile mele şi m-a ajutat, mi-a dăruit succes şi cel mai important: CREDINŢĂ! Oricât de mult munceşti şi oricât de mult faci în viaţa asta, dacă nu eşti binecuvantat de Domnul în ceea ce faci, nu reuşeşti cu adevărat.

“Dacă Dumnezeu e pentru noi, cine este împotriva noastră?” (Romani 8:31)

Sabina, Galaţi

 

Ajutor la Examenul de Licenţă

picture-049Mulţumesc Sfinte Efrem pentru că m-ai ajutat să trec un examen important!

Mulţumesc că am reuşit să dau Examenul de Licenţă şi să iau nota 10, deşi nu meritam. Ajutorul tău a venit când nici nu mai credeam!

Mulţumesc şi pentru lucrurile frumoase pe care mi le-ai pus în cale!

Mai am o dorinţă pe care tu o ştii… Sper să se împlinească. Facă-se voia Domnului! 

Corina

 
Leave a comment

Posted by on 09/22/2014 in Sfântul Efrem cel Nou

 

Rugăciune pentru aproapele

Sfantul EfremPrietenul meu este în perioada de restanţe, iar astăzi ieşind din sală era pesimist în privinţa rezultatelor.

M-am rugat Maicii Domnului şi Sfântului Efrem, ştiind că dacă voi primi ajutor sunt datoare să dau şi altora mărturie despre intervenţia divină.

Prietenul meu m-a sunat ca să îmi spună că l-a luat cu bine. Mulţumiri celor din Ceruri!

O prietenă cu credinţă

 

1500 de dolari în loc de 100

sfantul_ierarh_ioan_maximovici_arhiepiscop_de_shanghai_si_san_francisco_2În primăvară, fiul meu, licean, a aplicat pentru o Școală de vară la o renumită universitate americană. A fost acceptat cu bursă, ceea ce însemna că trebuia să ne facem griji doar pentru biletul de avion şi ceva bani de buzunar. A doua zi după ce am lansat întrebarea în privinţa cheltuielilor de călătorie, am şi primit răspunsul dorit din partea unei fundaţii; cât despre banii de buzunar, cineva foarte apropiat s-a oferit să ne trimită.

Au trecut lunile, mai erau doar câteva zile până la plecarea fiului meu, încă nu primisem banii de buzunar, dar mai multe griji îmi făceam pentru că nu reuşisem în acest timp să-i cumpăr decât vreo 3 tricouri şi o pereche de pantaloni scurţi. Hainele pe care le avea erau cam mici şi cam uzate şi aş fi vrut să ştiu că în luna care urma nu va duce lipsă şi nu se va simţi ruşinat.

Şi iată-mă în duminica de dinaintea plecării, în biserică, gândindu-mă: „Doamne, copilul a făcut ce a trebuit, cei de la Universitate i-au dat bursă, cei de la fundaţie i-au dat bani de avion, o să primească şi nişte bănuţi de buzunar, iar eu n-am fost în stare să-i cumpăr nici strictul necesar“. Şi gândindu-mă aşa, am tot plâns pe înfundate, încât până la urmă femeia din faţa mea s-a întors şi cu blândeţe mi-a spus să nu mai plâng, că o fac şi pe ea să plângă. Nu eram foarte îngrijorată, în cele din urmă s-ar fi dus şi aşa, dar mă durea sufletul şi pentru el, şi pentru neputinţa mea.

Nu ştiu cu cine am vorbit mai întâi, sigur i-am spus şi Sfântului Efrem, care ne-a ajutat de mai multe ori, şi Sfântului Nicolae darnicul, şi Sfântului Ioan Maximovici, ale cărui moaşte sunt la San Francisco, acolo unde se află Universitatea ce organiza Școala de vară. Şi sigur, şi Maicii Domnului!

A doua zi, luni, am primit banii de buzunar. N-au fost 100 de dolari, aşa cum îndrăznisem să cer cui ni-i promisese, ci 1500! Nu-mi venea să cred! Slavă lui Dumnezeu, care ne-a făcut aşa daruri!

Lucreţia

 

Mulţumesc

Mulţumesc tuturor sfinţilor care au mijlocit pentru mine în faţa Lui Dumnezeu!

Mulţumesc din suflet Sfintei Maria, Sfintei Marta, Sfântului Efrem cel Nou, Sfântului Antonie cel Mare, Sfântului Mina, Sfântului Mucenic Mercurie, Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sfântului Nicolae, Sfântului Nectarie, Sfinţilor Arhangheli Mihail si Gavriil pentru reuşita la Examenul de gradul II din vara acestui an.

Iuliana

 
2 Comments

Posted by on 09/22/2014 in Dumnezeu, și alți sfinți

 

L-am redescoperit pe Dumnezeu printr-un examen auto

Vă scriu aceste rânduri pentru a vă povesti cum mi-au fost îndeplinite rugăciunile sincere, o dorinţă uriaşă, aceea de a lua permisul de conducere.

Am început şcoala de şoferi în urmă cu un an de zile. M-am pregătit temeinic pentru proba teoretică, am trecut-o fără probleme, însă proba de traseu mi-a rezervat multe emoţii şi dezamăgiri. În timpul orelor de condus instructorul îmî spunea că mă descurc şi voi deveni un şofer bun, însă în momentul în care susţineam examenul, cu poliţistul alături de mine, deveneam de nerecunoscut. Din şoferul bun deveneam unul timorat, nu reuşeam să îmi stăpânesc emoţiile, eram neatentă şi evident aceste lucruri duceau la calificativul “respins”. Am repetat acelaşi scenariu de 4 ori, cu emoţii imense de fiecare dată.

Eram preocupată şi cu facultatea, fiind studentă în Bucureşti, mă întorceam în oraşul meu să iau ore suplimentare de condus în timpul în care ar fi trebuit să fiu la cursuri. Eram stresată mai tot timpul, iar când reuşeam pentru câteva clipe să îmi iau gândul de la „marea mea ratare”, căci aşa o consideram, imediat ceva sau cineva îmi readucea aminte. Eram deznădăjduită şi mă gândeam că nu voi reuşi să trec examenul acesta nicidodată. Pe langă dezamăgirea sufletească, era şi cea financiară, întrucât eram nevoită să îmi supun părinţii la cheltuieli suplimentare.

Însă, înaintea ultimului examen pe care îl mai puteam da, înainte de a-mi expira dosarul, m-am rugat din toată inima Sfântului Efrem cel Nou, am citit Acatistul Maicii Domnului Grabnic Ajutătoare, Acatistul Sfântului Duh şi al Sfântului Ierarh Nicolae, am participat la slujbele de la biserică şi le-am ascultat cu sufletul deschis. Ştiind că este ultima mea şansă de a obţine permisul, am plecat în dimineaţa examenului cu emoţii de nedescris, dezamăgită şi timorată că am fost distribuită şi unui poliţist exigent. Mi-am spus că va fi voia Domnului indiferent de rezultat.

Când poliţistul a considerat că examenul s-a încheiat, m-a felicitat şi calificativul meu a fost „admis”. Nu pot descrie în cuvinte bucuria pe care am simţit-o atunci, fiind sigură că reuşita mea s-a datorat rugăciunilor care m-au mobilizat. Până la momentul acela, spre rușinea mea, nu citisem acatiste şi nici nu mă rugasem atât de sincer şi de puternic.

news__cropped_134573982Această întâmplare este o minune pentru mine şi morala ei îmi spune că îi voi purta recunoştință Domnului si sfinţilor pentru ajutorul dat, pentru bucuria pe care mi-au oferit-o mie şi părinţilor mei.

Deşi drumul către reuşită a fost lung si anevoios, nu regret toate încercările mele, ci mă bucur că nu am renunţat, deoarece în modul acesta L-am redescoperit pe Dumnezeu.

Şi acum când scriu acest mesaj, Îl simt alături şi sper ca şi voi, cei ce citiţi aceste rânduri, să vă încredeţi în puterea Sa!

Mădălina

 

Am găsit un loc de muncă aşa cum speram

Dumnezeu mă iubeşte. Deşi mă consider un băiat modest, undeva în adâncul sufletului simt o putere foarte mare şi speranţă. Mă numesc Cosmin și am 26 de ani.

În 2013, după ce am terminat facultatea, am hotărât împreună cu părinţii și cu fratele meu să plecăm în străinătate, să rup un an și să mergem acolo, deşi părinţii mei erau plecați acolo de aproximativ 12 ani. Totul în speranţa că voi găsi ceva de muncă, pentru că aici unde locuiesc eu, e o zonă cam moartă în ceea ce privește găsirea locurilor de muncă.

res_f3daff6bbacf190ff5e0de86e6de71dbAjunşi acolo, mama mea a început lucrul, însă eu si fratele meu nu am găsit nimic. O colegă de-a mamei mele i-a dat o carte despre minunile Sfântului Efrem cel Nou. Recunosc că la început, când am văzut cartea, am fost puţin sceptic. Însă acea putere foarte mare din adâncul sufletului m-a îndemnat să citesc acea carte; şi am început să citesc şi cu cât citeam mai mult cu atât mi se confirma că puterea Domnului e foarte mare.

Am o relaţie specială cu Dumnezeu, vreau să cred că ştiu ceea ce este păcat şi ceea ce nu este. Însă tentaţiile din ziua de azi sunt prea mari şi sunt slab și cad adesea. Pe urmă regret foarte mult. Dureros este că mereu continui să fac aceleaşi greşeli.

Am început să citesc în fiecare zi cartea, câte o minune a Sfântului pe zi, plus Acatistul şi Paraclisul Sfântului Efrem cel Nou. Seara mă rugam tot Sfântului Efrem şi Maicii Domnului şi bineînțeles lui Dumnezeu, să ne ajute să găsim un loc de muncă. Cred că au trecut cam două săptămâni de când am început să mă rog fierbinte şi pe la jumătatea lunii decembrie 2013, eu şi fratele meu ne-am găsit un loc de muncă, aşa cum speram. Am muncit şi a fost bine pentru întreaga familie.

Acum nu mai muncesc, sunt acasă în vacanţă şi vreau să-mi găsesc ceva de lucru și aici în ţară, în domeniul în care am terminat facultatea. Bineînţeles, asta e ceva ideal, însă tind spre acest ideal. Şi mă rog din nou Sfântului Efrem cel Nou în speranţa că voi găsi ceea ce e mai bine pentru mine, oricât de „târziu” ar fi.

Mulţumesc  lui Dumnezeu, Sfântului Efrem, Maicii Domnului şi tuturor Sfinţilor pentru ajutorul pe care mi-l oferă zilnic. Îi mulţumesc Domnului că îi pot mulţumi!

Cosmin

 

Cere şi ţi se va da

Anul acesta a fost cea mai grea etapă din viaţa mea. Am susţinut şi promovat cu o notă mare examenul de bacalaureat cu ajutorul lui Dumnezeu, dar, de departe, cel mai important şi decisiv a fost Examenul de Admitere, de care depindea viitorul meu.

Un examen complex şi lung, desfăşurat pe o perioadă mare de timp, dar, ceea ce îl face şi mai dificil, este faptul că am concurat pe doar câteva locuri. Asta a fost teama mea cea mare, că nu voi fi între primii admişi, aşa că am căutat ajutor la Domnul nostru Iisus Hristos.

Recunosc că nu sunt printre cei care merg în mod constant la biserică, ci doar la sărbătorile mari, însă credinţa mi-am păstrat-o mereu în suflet. Am găsit un părinte duhovnic aşa cum zic eu că trebuie să fie, și anume pe sufletul meu.

DSCN6566Am mers la două biserici, m-am rugat şi am aprins lumânări, am vorbit cu părintele respectiv, m-am spovedit, m-am împărtăşit şi i-am lăsat un Acatist înainte de examenele definitive, iar în fiecare zi, în perioada de dinainte şi din timpul examenelor am citit Acatistul Naşterii Maicii Domnului, rugându-o să mă ajute, căci aveam mare nevoie să reuşesc.

Şi iată că tot efortul meu de a învăţa şi toate rugăciunile mele au fost încununate cu succes. Fără îndoială că Maica Domnului şi Fiul Ei au fost alături de mine. Mulţumesc!

Pentru mine şi pentru familia mea aceasta este pur şi simplu o minune a lui Dumnezeu, pe care Îl rog să mă ierte pentru toate greşelile mele şi să mă ajute în continuare, că tare am nevoie de El. I-am zis “Nu mă lăsa!” şi iată că nu m-a lăsat!

Eu cred că mereu este cu noi, atât Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și Fecioara Maria, cât şi Fiul, Dumnezeul nostru. Parcă simt cum ne ocroteşte în miezul atâtor probleme. Am fost la biserică să mulţumesc lui Dumnezeu şi Măicuţei Lui pentru că S-au îndurat de mine şi au săvârşit această mare minune şi l-am anunţat şi pe părintele duhovnic.

Nu suntem singuri! Roagă-te cu credinţă şi cu smerenie Maicii Domnului, căci nu te va lăsa, ea, care toate le poate!

„Cere şi ţi se va da, bate şi ţi se va deschide, caută şi vei afla!” (Matei 7: 7).

Andreea

 

Ajutor necontenit

Sshutterstock_128247605-300x200unt sigură de faptul că nu întâmplător am găsit acest site şi spre ruşinea mea, deşi am promis că voi mărturisi ceea ce s-a întâmplat, nu am făcut-o până în momentul de faţă.

Sunt studentă în primul an la Facultatea de Medicină şi lucrurile nu sunt deloc simple, dar nici prea dificile atâta timp cât iţi place ceea ce faci.

Nu pot pretinde că sunt o creştină model. Am o relaţie bună (cred eu) cu Cel de Sus, însă de cele mai multe ori dezmăgesc.

Un exemplu concret este chiar cel de faţă: am amânat câteva luni bune momentul în care voi mărturisi ajutorul primit, deşi am promis că voi face acest lucru cât de repede voi putea.

După cum spuneam mai sus, am găsit, nu întâmplător, acest site chiar înainte de sesiunea din iarnă. Am citit Acatistul Maicii Domnului înainte de fiecare examen și deşi aveam atât o urmă de speranţă, cât si una de îndoială cu privire la ajutorul ce îl ceream cu disperare (uitaţi un alt moment în care dezamăgesc), l-am primit necontenit de fiecare dată.

Am reuşit să extrag bilete cu subiecte la care ştiam ce să răspund sau măcar aveam habar de ceva, şi astfel am reuşit să promovez aproape toate examenele. Spun aproape toate, deoarece in curând mă aşteaptă un examen dificil şi încă unul nu tocmai la fel de complicat, la care sunt sigură că Maica Domnului, Domnul nostru Iisus Hristos si Sfântul Efrem cel Nou mă vor sprijini şi vor extrage biletele în locul meu.

Le mulţumesc enorm pentru tot ajutorul primit! Nu ezitaţi să cereţi ajutor, îl veţi primi fără îndoială cu credinţă!

Ioana, Constanţa

 

Împlinită şi iubită…

icoana-maica-domnului-manastirea-nicula“Acolo unde oamenii rănesc, Dumezeu mângâie”. Am simţit puterea acestor cuvinte de foarte multe ori. De la dorinţa spulberată de a duce la bun sfârşit o poveste de iubire frumoasă şi tristă în acelaşi timp, până la greutăţile ivite pe parcursul celor 4 ani de facultate.

Sunt mult prea multe miracole pe care le-am trăit pentru a le putea înşirui pe toate. Dar nu voi uita niciodată bunătatea şi iubirea Maicii Domnului faţă de mine, a Părintelui Arsenie Boca, a Sfântului Nicolae, a Sfântului Efrem, a Sfântului Nectarie sau a Cuvioasei Parascheva.

În urmă cu o lună am absolvit Facultatea de Drept (UBB) de la Cluj. Nu aş fi ajuns absolventă dacă Cineva, acolo Sus, nu mi-ar fi luminat paşii pe care i-am făcut pe parcursul celor 4 ani de sacrificii. Cu o bunică foarte credincioasă, care m-a învăţat de când eram mică să cer ajutorul lui Dumnezeu, am reuşit să duc la bun sfârşit această Facultate.

Ultimul examen dinaintea licenţei a fost unul decisiv. Ştiam că dacă trec de acest obstacol, facultatea e ca şi terminată. Vă mărturisesc cu mâna pe inimă că timp de aproape două ore cât a durat partea a doua a examenului, cu greu am reuşit să mă concentrez, din cauza stresului şi a oboselii. Eram conştientă că ceea ce scrisesem în lucrare nu era de 5.

Şi totuşi, în ultimele 4 minute, puterea Celui de Sus a fost mare. Am început să mă rog Sfinţilor, în special Maicii Domnului şi Părintelui Arsenie Boca. Ajutorul a venit numaidecât. În acele ultime minute, am scris astfel încât punctele adunate să însumeze mult doritul 5. Dumnezeu a lucrat prin mine. Am fost printre puţinii care au luat examenul!

Un alt mare ajutor pe care l-am primit a fost la două săptămâni de la acest examen, şi anume la ultimul mare examen din facultate: cel de Licenţă. În momentul în care supraveghetorii au anunţat că au rămas mai puţin de 5 minute până la final, eu aveam trecute pe foaia de examen mai puţin de jumătate din răspunsuri. În acel moment, mâinile au început să-mi tremure vizibil; simţeam că nu mă pot stăpâni. Trebuia să fac însă tot posibilul să mă liniştesc, întrucât răspunsurile trebuiau trecute cu mare grijă, pentru a putea fi scanate de calculator.

Mi-am spus în gând: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!” și nu a durat mult până m-am oprit din tremurat, reuşind să trec aproape toate variantele de răspuns (cele pe care nu le-am trecut le rezolvasem oricum greşit!). Aşadar, am absolvit facultatea cu bine, în aplauzele şi lacrimile de bucurie ale familiei mele, care m-a sprijinit necondiţionat, dar şi ale băiatului lângă care doresc să îmi petrec restul zilelor, un băiat de ”milioane”, trimis tot de Dumnezeu, într-un moment de singurătate şi de durere pentru mine.

O să fiu veşnic recunoscătoare pentru ajutorul primit. Pe Maica Domnului o voi păstra mereu în sufletul şi inima mea. Mi-a dăruit atât de multă iubire şi linişte în viaţă încât nu aş putea să o îndepărtez.

Îndrăzniţi să cereţi ajutor şi nu veţi regreta! Dumnezeu ştie ce e mai bine pentru fiecare şi va face în aşa fel încât să nu rămânem singuri şi deznădăjduiţi.

Andreea

 

Parcă cineva îmi îndruma paşii

picture-049Ca şi în cazul celorlalte mărturii citite pe blog şi a mea se leagă tot de Examenul de Bacalaureat şi de Admiterea la Facultate.

Cu aproximativ un an şi jumătate înainte de cele două examene, am început din ce în ce mai mult să fiu atrasă de Dumnezeu şi de tot ceea ce ţine de Biserică. Începusem să merg la Biserică ori de câte ori aveam ocazia. Parcă cineva îmi îndruma paşii să fac lucrul acesta. Şi bine a făcut. Căci nu am regretat nici măcar o secundă că a făcut asta!

Cea mai mare învăţătură pe care am descoperit-o în tot acest timp este că nimic nu se realizează fără voia lui Dumnezeu, fie el un lucru bun sau mai puţin bun şi că dacă ştim ce şi cum să cerem Domnului, El ne îndeplineşte dorinţele, dacă ele ne sunt folositoare nouă. Când spun asta nu mă refer la bani sau alte lucruri materiale. Şi de aici a pornit totul.

De atunci mi-am dat seama că am nevoie ajutorul lui Dumnezeu pentru a trece de cele două examene, căci singură, oricât m-aş fi străduit să învăţ, nu aş fi reuşit.

Dumnezeu mi-a ghidat paşii să reuşesc să termin toată materia pentru Bacalaureat, să nu am emoţii (mai mult decât era cazul) şi să mă pot concentra. M-am rugat Lui ori de câte ori am putut, oriunde: înainte de culcare, înainte de a începe să învăţ, pe stradă. Era de ajuns un “Tatăl nostru”, atunci când nu eram acasă şi simţeam că rugăciunea mea a fost auzită.

Tot în perioada aceasta am aflat de Sfântul Efrem cel Nou şi am început să mă rog lui şi să-i citesc Acatistul. Dumnezeu mi-a îndeplinit dorinţa de a avea media peste 8 la Bacalaureat.

Parintele Arsenie BocaDupă Examenul de Bacalaureat şi înainte de Admitere am început să aflu multe lucruri despre Părintele Arsenie Boca, despre toate minunile pe care le-a săvârşit şi despre cum o rugăciune spusă din suflet este auzită de el. Şi astfel am mai adăugat o nouă rugăciune pe lângă cele pe care le spuneam.

În ziua Admiterii m-am rugat Sfântului Efrem cel nou, Părintelui Arsenie Boca, Sfântului Spiridon, Sfântului Nectarie şi nu în ultimul rând Maicii Domnului. Punctajul obţinut la admitere a fost unul destul de mare, la care nici nu mă aşteptam.

Rugaţi-vă totdeauna. Dumnezeu stie tot ce aveţi nevoie. Nu vă poate îndeplini toate dorinţele deodată. Ci pe rând, in funcţie de cât aveţi nevoie la momentul respectiv.

Beatrice