Îi mulțumesc Bunului Dumnezeu, Maicii Domnului, Sfântului Efrem Cel Nou, Sfântului Spiridon, Sfântului Gheorghe, Sfintei Rita și Părintelui Arsenie Boca.
Clasa a 12-a este dificilă pentru oricine deoarece la terminarea ei urmează bacalaureatul. Pentru mine nu a fost dificilă pentru că nu m-am stresat foarte mult și nici nu i-am acordat o atenție deosebită. În timpul anului făceam pregătire pentru BAC și pentru admitere, dar făceam parte și dintr-un ansamblu de dansuri populare.
În timp ce toți colegii și prietenii se stresau și învățau, eu eram ocupată cu mersul la majorate, cu participarea alături de ansamblul din care fac parte la concursuri, spectacole și emisiuni de televiziune. Timpul trecea și eu amânam mereu învățatul și rugăciunea. Și uite așa ajunsesem la finalul clasei a 12-a și nu știam nimic (aproape toți profesorii, colegii și prietenii spuneau că nu o să îl iau).
Eram disperată, nu știam ce să fac și eram sigură că voi pica. În toamnă am descoperit acest site în timp ce mă uitam pe Internet. Am citit toate mărturiile și am aflat despre Sfântul Efrem cel Nou. În momentul în care mi-am adus aminte de acest Sfânt și de acele mărturii, am prins curaj și am început să cred că mă va ajuta. Cu toate acestea tot amânam rugăciunea, spunând mereu că mai am timp.
Ajunsesem în ultima săptămână înainte de BAC, eram disperată și abia atunci am început să mă rog. După ce m-am rugat, am simțit o liniște extraordinară. Cu toată sinceritatea vă spun că nu știam nimic (deși făcusem totuși meditații la română, matematică și biologie).
Într-o zi când încercam să învăț, mă gândeam cum ar fi să îmi pice fix opera pe care o știam. Am încercat să învăț, dar nimic nu se lipea de mine. Într-o zi îmi spuneam: oare cum ar fi să îmi pice „Floare Albastră”? După ce am spus asta, mi-am propus să o învăț și chiar am reținut-o.
Ajunsesem în ultimele 3 zile înainte de BAC și știam doar o operă la română și nimic la mate și biologie. Eram de-a dreptul în culmea disperării așa că m-am rugat cu credință și cu lacrimi Sfântului Efrem cel Nou să mă ajute.
Timpul a trecut și a venit și BAC-ul. La română eram foarte liniștită pentru că parcă cineva îmi spunea că totul va fi bine și că o să îmi pice opera pe care o știam. Când au venit subiectele nu îmi venea să cred, îmi picase singura operă pe care o știam.
La matematică (făcusem pregătire, dar nu mă descurcam) am fost foarte surprinsă când am văzut subiectele pentru că se dăduse mai greu ca în ultimii 10 ani. Erau niște exerciții pe care nu le întâlnisem. O oră am stat în stare de șoc și credeam că o să mă duc în toamnă și că nu voi reuși, dar spre surprinderea mea câteva exerciții mi-au ieșit și colega din fața mea m-a lăsat să văd în foaia ei.
La biologie am fost din nou foarte surprinsă. Credeam că pic, dar și de data asta am reușit să rezolv câteva subiecte și colegele din fața și din spatele meu m-au ajutat la ce nu știam (nu îmi venea să cred că mă ajută pentru că pe cea din spate nici nu o cunoșteam și cu cea din față nu mă înțelegeam). După ce am dat BAC-ul așteptam rezultatele și speram din tot sufletul să îl iau (nu conta nota – la matematică mă rugam pentru un 5).
Spre surprinderea mea, l-am luat cu 7 și ceva (la matematică am luat 6,25 și nu credeam că e adevărat).
Eu m-am rugat Sfântului Efrem cel Nou (am citit de câteva ori acatistul și îl rugam în gând să mă ajute) și am spus doar o rugăciune către Maica Domnului (care m-a ajutat mereu), către Sfântul Gheorghe, Sfântul Spiridon, Sfânta Rita și Părintele Arsenie Boca.
Rugați-vă cu toată credința și orice dorință oricât de imposibilă ar fi va fi îndeplinită de Dumnezeu, Maica Domnului și sfinți.
Olivia
Nota adm.: Mărturia aceasta (şi altele de pe site-ul nostru) nu încurajează tânjeala intelectuală sau academică (ştiţi cu toţii că lenea e una din cele 7 patimi de căpătâi ale sufletului omenesc!), ci evidenţiază bunătatea lui Dumnezeu care ne scoate din orice fel de greutăţi ale vieţii (şi chiar belele în care singuri intrăm), disponibilitatea sfinţilor de a-i ajuta pe cei care le cer ajutorul chiar şi pe ultima sută de metri, că la Dumnezeu nimic nu e imposibil, etc.
Din păcate, de multe ori apelăm la Dumnezeu ca la ultima roată la căruţă, ultima salvare, dar din fericire, Dumnezeu e atât de smerit încât ne oferă ajutorul său, cu toate că în condiţiile date, nu ar avea de ce să o facă, după socoteala omenească. Şi totuşi, iubirea dumnezeiască se milostiveşte, trece cu vederea toate, şi ne ridică, cu dorinţa ca lucrarea Sa să rămână în sufletul omului ca o piatră de temelie şi un prim pas important spre apropierea de El. Aşa ne dorim şi noi: dacă examenele trec, credinţa să rămână!