În sfârșit mi-am făcut curaj să scriu și eu. Poate mărturia mea va ajuta pe cineva la fel cum m-au ajutat pe mine cele citite pe site. Ajutor la examene am primit de la Bunul Dumnezeu de mai multe ori și niciodată nu am mulțumit îndeajuns, dar El m-a iertat și m-a ajutat iar ca un Părinte iubitor.
Am să încep cu examenul de Bacalaureat. Învățasem înainte destul de mult, nu doar pe ultima „sută de metri”, ci tocmai atunci am ,,lăsat-o mai moale”. Pentru că luasem note mari la simulări (tot cu ajutorul Domnului, deoarece fără El nu putem face nimic), nu prea am mai învățat, așa că în ziua dinaintea examenelor am intrat în panică. Atunci am început să citesc „Rugăciunea pentru ajutor la examene”, pe care am citit-o și dimineața înainte de a merge la examen. Uneori am citit și acatistul Mântuitorului. Astfel am fost mai liniștită și a trecut cu bine.
În paralel făceam pregătiri pentru admiterea la UMF. Și aici la simulare a fost totul bine, dar tot nu eram sigură că o să intru, concurența fiind mare. Cu o zi înainte de examen nu am mai învățat (deși atunci am cel mai bun randament) pentru că îmi era foarte rău și nu reușeam să mă ridic din pat. L-am rugat pe Dumnezeu să mă ajute la examen, deși credeam că nu o să pot merge (Dumnezeu ne ajută chiar și atunci când noi suntem puțin credincioși). La examen a fost foarte bine și nu am avut emoţii (cum am la aproape toate examenele), prin urmare am reușit să intru chiar printre primii.
Anul I a trecut cu bine, Slavă Domnului. În anul II, în cel de-al doilea semestru am picat un examen. Atunci mi s-a părut o tragedie și nu am înțeles că uneori trebuie să trecem și prin încercări pentru a ne bucura mai mult de izbândă. Totul a început cu problemele pe care le aveam la cămin, ceea ce m-a făcut să îmi pierd concentrarea. Picasem la partea practică, ceea ce însemna că nu pot participa la acel examen în sesiune. Eram atât de dezamăgită încât mi-a fost greu să mai învăț pentru restul examenelor.
Primul îl luasem cu greu, cu 5, dar la al doilea am dat chix, pentru că nu dormisem deloc înainte. Ajunsesem într-o stare de deznădejde și nu mai vedeam ieșirea. Cu toate acestea nu am renunțat la rugăciune, iar cu ajutorul Domnului următoarele examene au trecut cu bine.
La începutul sesiunii de restanțe am căzut iar în deznădejde. Atunci am descoperit site-ul ajutorlaexamene.ro, care mi-a fost de mare folos. Am aflat din mai multe mărturii despre Sfântul Efrem cel Nou. Așa am descoperit cât de frumos lucrează Dumnezeu prin intermediul Sfinților Săi.
Cu ajutorul Sfântului Efrem, al părintelui Serafim Rose (pe care îl admir și îl consider sfânt chiar dacă nu e canonizat, iar cartea despre viața dânsului ar trebui citită de către fiecare tânăr care este în căutarea Adevărului), al părintelui Arsenie Boca și mai ales al Măicuței Domnului care au mijlocit pentru mine în fața Domnului am trecut cu bine și această încercare. Atunci am zis că voi scrie o mărturie, dar se pare că nu a fost momentul, deoarece aveam să trăiesc minuni și în următorul an.
Pentru că auzisem că anul III este cel mai greu, am pornit cu frică, dar şi cu nădejde în Cel de Sus şi în Sfinţii Lui. În presesiune am simţit ajutorul lor la fiecare examen. Deşi pentru unele examene învăţasem tot semestrul, pentru altele îmi rezervasem doar câteva ore.
Aşa trebuia să fie şi la examenul de bromatologie, doar că nu am mai reuşit să învăţ pentru că am avut nişte probleme de familie şi am plâns mult. Atunci nu vedeam cum aș putea ieși din acea stare, dar rugăciunea ne ajută să ieșim din orice. Subiectele primite au fost dintre cele cunoscute, iar rezultatul a fost destul de bun. Cred că acest lucru nu se putea întâmpla fără ajutorul Domnului. Atunci când avem în gând rugăciunea inimii, orice obstacol pare mai ușor de trecut.
Apoi a venit sesiunea, probabil cea mai marcantă dintre toate de până acum și asta nu datorită examenelor. La cel de-al doilea examen nu am terminat de învăţat şi nici nu doream să merg, dar trebuia. O întâmplare obiectivă era pe aproape să îmi îndeplinească nefasta dorinţă. Când am mers să iau autocarul spre Cluj. cineva mi-a spus că s-a răsturnat un tir pe traseu şi e posibil să fie blocată circulaţia. M-a cuprins o stare de deznădejde, dar la sfatul tatei am urcat totuşi. La locul accidentului, şoferul autocarului ne-a anunţat că maşinile mici merg pe o străduţă, dar el nu riscă să intre pe acolo, autocarul fiind foarte mare. Am început să mă rog în gând Domnului şi Sfinţilor (în special Mamei noastre, a tuturora). Ajutorul nu a întârziat să apară.
Am întâlnit o altă fată care mergea la examen şi am bătut la geamul maşinilor, doar-doar ne va lua cineva şi pe noi. Menţionez că singură nu aş fi făcut asta. Nu a durat mult până a oprit un domn, dar care ne-a spus că merge doar până în satul de lângă. În acel sat am prins iar foarte repede ocazie. Cel care ne-a luat cu maşina ar fi putut merge pe ruta ocolitoare a oraşului, dar a ales să ne ajute să ajungem la timp şi ne-a dus în oraş până în apropierea celor două facultăţi. Ambele persoane nu au vrut să ia bani şi am ajuns chiar mai repede în Cluj (ulterior am aflat că autocarul a mai stat cam 2 ore acolo, deci am fi ratat examenul). Slăvit să fie Domnul pentru modul în care lucrează prin Sfinţi şi prin oameni. Examenul a trecut cu bine, deşi nu ştiam foarte bine materia, Dumnezeu a avut grijă să pot gândi logic răspunsurile.
A doua zi am aflat că un prieten murise într-un trist accident de maşină. Mă simţeam descumpănită şi nu aveam cu cine vorbi. Nu am plâns pentru a nu-i afecta pe cei din jurul meu, deși simțeam nevoia. Starea aceasta mi-a afectat concentrarea de care aveam nevoie pentru examene, dar a trecut cu ajutorul Domnului, deşi am fost un copil răzvrătit şi aveam prea multe ”De ce-uri” în minte.
La următorul examen eram ca un roboţel, executam totul mecanic. Când am ieşit mi-am zis în gând: ,,Fie merg la psiholog, fie la biserică, altfel eu o iau razna!’’. Nu ştiu cum, dar am ajuns la Catedrală. Nu am ales conştient nici una dintre variante. Acolo am îngenunchiat în faţa icoanei Maicii Domnului şi am început să plâng. Acolo, în acea încăpere din Catedrală m-am simţit ocrotită și mângâiată. Nu am trecut cu totul peste, dar privind în urmă, cred că pomelnicele scrise pentru sufletul lui m-au ajutat mai mult pe mine decât pe el.
A doua sesiune din anul III a decurs cu bine, probabil pentru că am început-o citind cartea ”Sfântul Efrem cel Nou – Minuni în România” pe care mi-o cumpărase fratele meu. Aşa am aflat mai multe despre acest Sfânt şi de atunci mi-a fost aproape, ca un bun prieten. Am început să citesc acatistul Sfântului Efrem şi am zis că o să fac asta timp de 40 de zile. Nu am crezut că voi reuşi, deoarece mai încercasem, fără succes şi cu alte acatiste. Sfântul Efrem nu m-a lăsat să renunţ nici după sesiune. Iar la examene am simţit mereu ajutorul lui.
Acum sunt în anul IV şi a trecut deja prima sesiune, slavă Domnului, cu bine. În presesiune am avut probleme la examenul de toxicologie. Ştiam subiectele, dar erau două foarte asemănătoare. Când am început să scriu eram nesigură şi am scris subiectul greşit. M-am oprit şi am început să Îi rog în gând pe Domnul, pe Sfântul Efrem şi pe Buna noastră Maică să mă lumineze. Gândul bun nu s-a lăsat aşteptat, am tăiat peste ce scrisesem şi am scris răspunsul corect.
În concluzie, cred că Domnul ne ajută foarte mult la examene, iar Sfinţii mijlocesc neîncetat pentru noi, în frunte cu Maica Domnului. Asta nu înseamnă că noi nu trebuie să facem nimic, doar să ne rugăm şi să aşteptăm. Din contră, trebuie să facem partea noastră şi anume să învăţăm, iar Domnul ne va ajuta să fim liniştiţi şi să ne putem concentra. Iar adevărata minune este modul în care lucrează Dumnezeu cu noi… cum apropierea de El ne face mai buni.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate şi Sfinţilor pentru mijlocire, în special Maicii Domnului, Sfântului Efrem de la Nea Makri, Sfântului Nicolae, Sfântului Ioan Rusul, Sfântului Nectarie, Sfântului Ioan Botezătorul, Părintelui Serafim Rose, Părintelui Arsenie Boca, Sfintei Xenia, Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Sfinţilor Petru şi Fevronia, Părintelui Nicolae Steinhardt, Sfinţilor Apostoli, Sfinţilor Vasile, Grigore şi Ioan, Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, Sfintei Maria Egipteanca şi altor sfinţi dragi.
Alina
Fiecare examen reprezintă o încercare pentru tineri și nu numai. Fiecare examen vine la pachet cu emoțiile și teama de eșec care ne trag și mai mult în jos. De fiecare dată când învăț și mă pregătesc pentru un examen, spun și câteva rugăciuni către Sfânta Marta, Sfântul Antonie, Sfântul Efrem și nu numai. Emoțiile dispar încet, încet și totul iese bine într-un final.
Mulțumesc Bunului Dumnezeu, Maicii Domnului, Sfântului Spiridon și Sfântului Efrem cel Nou pentru sănătate și pentru tot ajutorul pe care l-am primit la examene în anul universitar 2017-2018!
Atunci am simțit o revoltă împotriva lui Dumnezeu și a Sfântului Efrem, crezând că m-au uitat și că Domnul nu este deloc Dumnezeul celor drepți și smeriți! ”Unde ești Tată și Preacurată Fecioară? De ce mă lași Sfinte Efrem?”, așa îmi ziceam cu revoltă, mânie și dezamăgire. Atunci, pentru câteva ore, m-am smuls din mâinile Tatălui ca un fiu neascultător.