RSS

Archives

Image

Iertarea Sfântului Nicolae

„Dragostea sa de oameni s-a vădit în viața mea prin multe întâmplări – mai mărunte sau mai importante. De faptul că îi e milă de orice suflet – chiar foarte păcătos – m-am încredințat și încă mă încredințez.”

De Sfântul Nicolae m-am apropiat sufletește în perioada studenției. M-a ajutat la o grămadă de examene, dar și în situații problematice legate de obligațiile studiului. Chiar și Biserica în care L-am cunoscut pe Dumnezeu poartă hramul Sfântului Nicolae. Dragostea sa de oameni s-a vădit în viața mea prin multe întâmplări – mai mărunte sau mai importante. De faptul că îi e milă de orice suflet – chiar foarte păcătos – m-am încredințat și încă mă încredințez.

De curând, am susținut examenul teoretic pentru obținerea permisului auto. Din cauza pandemiei, m-am temut să particip la orele de legislație și am ales să mă pregătesc singură, având la dispoziție materialele necesare.

  Cu o săptămână înainte de examen, am decis să citesc acatistul sfântului zilnic. Mă mir și acum de faptul că Dumnezeu îmi oferea timp să fac acest lucru, în condițiile în care și lucram. Până să încep acatistul, mă fâstâceam cu învățatul – dacă aveam chef citeam, dacă nu, nu. Lene, în toată regula! Citind însă acatistul, mă rușinam cumva că cer ajutorul sfântului dar eu nu fac niciun efort. Așa că, sfântul m-a determinat să pun un strop de râvnă în ceea ce aveam de făcut.

Examenul aveam să-l susțin pe 26 noiembrie. Știam însă din vară că acesta e primul pas. Învățasem atunci mai mult, dar ce era mai complicat rețineam destul de greu. Spuneam tuturor că voi pica și va trebui să susțin din nou. Dacă rămâneam strict la gândirea omenească, probabil așa se și întâmpla – pentru că nu consideram că merit să trec.

M-am prezentat la examen. Eram destul de obosită și de nervoasă. Ni s-a spus că trebuie să așteptăm, nefiind personal care să ne preia dosarele. M-am îmbufnat că lucrurile nu se făceau la timp (aveam a doua zi și o inspecție la școală) și m-am și răstit la doamna care ne-a comunicat acest aspect. Cu toată revolta mea, nu-mi rămânea decât să aștept. Nu a durat prea mult și am intrat.

  Cred că eram la primele 15 întrebări și eu greșisem deja 3. Dacă mai greșeam 2 din cele 26, primeam verdictul: respins. Atunci am început să-l chem serios pe Sfântul Nicolae în ajutor – ca un copil disperat. Mi-am dat seama și că greșisem față de d-na polițist. Tot ca un copil, i-am spus sfântului: „Promit… nu promit (că nu-i voie să promiți)… îți spun că dacă trec examenul, voi încerca să-i cer iertare doamnei”. Mai trec de câteva întrebări… mai greșesc una. La ultima întrebare nu știam ce să aleg, așadar m-am rugat și mai stăruitor, însă prin cuvinte simple, precum: „Te rog, te rog, te rog ajută-mă…”, iar în cele din urmă, am trimis răspunsul. Verdictul: ADMIS, cu 22 de puncte.

Ieșind din sală, m-am apropiat de doamna polițist. I-am cerut iertare, dar nu se supărase. Mi-a explicat că nu sunt oameni care să se ocupe de acest departament – unul murise de Covid19, altul avea mama bolnavă de cancer. Ca și creștin, ar fi trebuit să fiu prima care se smerește.

Învățătura și ajutorul primit de la Sfântul Nicolae vor fi, cu siguranță, călăuza propriului drum prin grijile lumești.

A.M., Deva

 
Image

Trezirea din visul greșit





„Bunul Dumnezeu a îngăduit să trecem printr-o serie de încercări cu menirea de a ne căli și întări dragostea și credința”.

„Eram prietenă de trei ani cu actualul meu soț, eram studentă în anul IV de facultate și așteptam cu nerăbdare să termin facultatea pentru a ne împlini în sfârșit dragostea prin Sfânta Taină a căsătoriei. Însă, lucrurile nu au decurs atât de simplu cum ne așteptam noi iar Bunul Dumnezeu a îngăduit să trecem printr-o serie de încercări cu menirea de a ne căli și întări dragostea și credința.

Ne iubeam mult, aveam o prietenie frumoasă și curată (cum le doresc tuturor tinerilor), dar dintr-o dată au început să apară între noi neînțelegeri, lucruri mărunte și ridicole care, pentru o vreme, ne-au stricat liniștea și frumoasa prietenie. A fost o cumpănă foarte grea, am suferit mult amândoi, nu voiam să ne despărțim, dar oricât ne‑am fi dorit să fie bine, ceva ce nu puteam înțelege se întâmpla și iar ne supăram. Ajunseserăm să credem că e momentul ca fiecare să își urmeze drumul său în viață, și, cu toate că ne era foarte greu, ne gândeam că poate așa e mai bine, decât să suferim și mai mult pe viitor. Mă rugam mult Maicii Domnului să ne ajute să luăm hotărârea cea bună și să nu ne lase. Îl iubeam mult pe prietenul meu, simțeam același lucru și din partea lui și tot mai mult mă mustra conștiința pentru suferința pe care i-o pricinuiam. Singura mea nădejde era Maica Domnului, căreia îi ceream continuu prin vorbe simple să nu ne lase.

Într-o noapte, am visat că eram cu prietenul meu la Mănăstirea Radu Vodă. Obișnuiam să trecem pe acolo, din când în când, dar încă nu îl cunoscusem pe Sfântul Nectarie. De fiecare dată când mergeam acolo treceam pe la racla sfântului și sărutam sfintele moaște doar așa, în semn de respect, fără niciun fel de trăire, grăbindu-mă să ajung în față, să mă rog Maicii Domnului și Mântuitorului. La fel am făcut și în visul meu: am intrat, am sărutat în grabă sfintele moaște și am vrut să pornim către altar, dar ne-am oprit din drum privind spre ușa mănăstirii, unde mai mulți oameni și preoți duceau un sicriu.

Ne-am oprit pentru un moment să ne închinăm pentru sufletul „răposatului”, dar și mai mare mi-a fost uimirea când din sicriu s-a ridicat un preot călugăr (își ținea camilafca pe umărul drept), a venit direct la noi, ne-a dat binecuvântare, spunând: „Maica Domnului și Domnul nostru Iisus Hristos să vă binecuvânteze!”, ne-a învăluit cu privirea, împărtă­șindu-ne multă pace, bucurie, nădejde și dragoste și apoi s-a îndreptat spre altar.

M-am trezit foarte liniștită, mi-a rămas foarte bine întipărit în minte visul și mai ales chipul Părintelui: un bătrânel mărunțel, foarte simplu, cu ochi mari și expresivi, cu barba un pic căruntă, cheliuță pe mijloc, până în creștetul capului, scăldat în lumină, plin de bucurie, pace, dragoste, smerenie… nu am cuvinte să-l descriu.

Deși îmi aducea multă liniște și îmi venea în gând că poate e un răspuns al Maicii Domnului la rugăciunile mele și, cu toate că mă preocupa mult să aflu cine e preotul călugăr din visul meu, încercam să alung acel vis, știind că visele de multe ori sunt de la vrăjmașul. Tot alungând acest vis, la scurt timp am avut un altul, tot despre Mănăstirea Radu Vodă: urcam dealul la mănăstire cu prietenul meu și ne miram amândoi pentru că era foarte multă lume, cum este la hramuri.

Am întrebat o femeie dacă este hramul bisericii, iar aceasta ne-a răspuns: „Nu, nu este hram, dar aici în mănăstire se află moaștele unui mare sfânt și mare făcător de minuni – Sfântul Nectarie – pe care lumea nu îl cunoaște, iar părinții l-au scos afară pentru ca toată lumea să afle și să vină să i se închine și să primească ajutor în toate nevoile pe care le are”. Uimiți, ne‑am continuat apoi drumul către biserică și, într‑adevăr, sfântul era așezat afară, în foișorul care se afla la acea vreme în fața bisericii, iar lumea trecea și i se închina.

Vorbea lumea din jur că un părinte de la mănăstire a fost vindecat de cancer, motiv pentru care preoții l-au scos afară ca toată lumea să afle și să vină să se închine. Am mai observat atunci un părinte care stătea în genunchi și se ruga cu lacrimi și mă gândeam atunci în vis că probabil este părintele care a fost vindecat. Eu stăteam ca un stâlp și mă minunam de cât sunt de netrebnică, dându-mi seama ce înseamnă credința adevărată și cât de mult am greșit eu.

M-am trezit și m-am pornit în grabă către mănăstire, să trec pe la sfântul înainte de serviciu, să îl rog să mă ierte și să mă ajute și pe mine. Când am ajuns acolo nu pot exprima în cuvinte ce am simțit când am privit icoana Sfântului Nectarie și am recunoscut în ea chipul părintelui călugăr care ne-a dat binecuvântare în primul meu vis. Apoi mi-am cumpărat cărțile cu viața și minunile Sfântului Nectarie și, într-adevăr, toate câte citeam despre Sfântul Nectarie mi-l arătau exact cum l-am perceput în vis.

De atunci am ceva foarte special pentru Sfântul Nectarie, a devenit noul nostru ocrotitor, mi-a dăruit un părinte, îndrumător duhovnicesc minunat, din mănăstirea sa, ne-a ajutat să trecem peste toate încercările, ne‑am căsătorit de doi ani și Îi mulțumim lui Dumnezeu, ne înțelegem foarte bine. De atunci l-am chemat și îl chemăm mereu în ajutor pe Sfântul Nectarie în toate nevoile și greutățile întâmpinate și, de fiecare dată, primim fără întârziere ajutorul cerut”.

Slavă Lui pentru toate!

Iuliana, în cartea „Sfântul Nectarie. Minuni în România” ,Meteor Publishing, 2011.

 
 
Image

Rugăciunea stăruitoare- punte spre plinătatea ajutorului râvnit

„Am primit Acatistul Sfântului Nectarie, deosebit într-adevăr, şi o iconiţă de la o colegă de facultate în semn de mulţumire pentru un ajutor pe care i-l dădusem la nevoie, alături de alţi colegi.”

Se întâmpla în 2010, în luna aprilie cred, înainte de sesiunea de restanţe de dinaintea examenului de licenţă. Am avut patru examene restanţă din anul II şi încă unul din anul I. Am făcut tot posibilul să învăţ, în scopul de a le lua, cu convingerea însă, că am să amân examenul de licenţă pentru sesiunea din februarie, 2011. Menţionez că nu mi-a fost aşa simplu, fiind mamă şi totodată, având şi un serviciu solicitant, unde eram implicată de dimineaţa până seara la ora 19:00. Astfel că orele cele mai potrivite să învăţ erau noaptea.

Înaintea uneia din restanţe, care pentru mine era cel mai greu examen din cele cinci, fiind sinteză şi o materie complexă, cu cincisprezece minute înainte de a pleca spre facultate am ales să citesc Acatistul Sfântului Nectarie pentru mângâiere şi încurajare, şi de asemenea, în încheiere m-am rugat şi la Sfânta Paraschiva, Sfântul Antonie, Maica Domnului şi Domnul nostru Iisus Hristos.

Imediat ce am încheiat rugăciunea şi m-am închinat mi-a sunat telefonul, colega care îmi dăduse Acatistul transmiţându-mi informaţia că, examenul se va da grilă în loc de sinteză şi că, de asemenea, are două grile cu întrebări posibile pe care mi le trimite prin e‑mail. Am apucat să îmi arunc ochii pe întrebări şi apoi a trebuit să plec la examen, dar întrebările au fost din ce ştiam mai bine, astfel că am luat nota 9. Am trecut cu bine şi de celelalte examene.

Iar cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Sfântului Nectarie, la care m-am rugat zilnic şi al cărui acatist l-am citit cu multă dragoste şi credinţă, am reuşit ca în cele două săptă­mâni rămase până la licenţă să acopăr mare parte din materie, astfel că am luat şi acest exa­men important. Chiar dacă nu a fost o notă foarte mare, Îi mulţumesc lui Dumnezeu că am reuşit să reţin suficient cât să pot cu mintea şi puterea mea să iau acest examen în condiţii nu tocmai din cele mai favorabile.

Am povestit multora această experienţă a mea cu binefacerea Sfântului Nectarie, în speranţa că şi ei vor crede şi vor fi ajutaţi în problemele personale. Chiar mai mult, m‑am oferit să merg cu cei ce au dorit la Mănăstirea Radu Vodă pentru a le da curaj şi a le fi alături. Această experienţă, mai presus de toate, m-a făcut să mă întorc către mine, să văd şi să recunosc lucruri care nu îmi sunt plăcute, şi să mă gândesc serios la cum îmi doresc să îmi trăiesc viaţa.

Tot datorită Sfântului Nectarie am reuşit ca pentru prima dată în viaţa mea să mă spovedesc cu adevărat, m-am rugat pentru curajul şi gândul bun de a spune tot ce aveam pe suflet, de a-mi lua angajamentul să nu mai fac lucruri care mă făceau să plec ochii în pământ în faţa lui Dumnezeu. Prima dată când am fost la moaştele Sfântului Nectarie mi‑a fost ruşine să mă apropii fiindcă mă simţeam mult prea departe de atâta sfinţenie, dar apoi am înţeles că am avut ocazia să realizez asta şi şansa să mă îndrept.

Doamne ajută!”


L. O. în cartea „Sfântul Nectarie. Minuni în România” ,Meteor Publishing, 2011.

 
 
Image

Sfântul Efrem cel Nou m-a ajutat la examenul de titularizare

În ultimii ani am dat examenul de titularizare în fiecare an și, deși învățam, nu reușeam deloc să mă concentrez în timpul examenului și să scriu cap-coadă fiecare subiect. Luam note mici, între 6 și 7, și frustrarea era mare, mai ales că înainte de examen consumam timp cu pregătirea.

efrem45

Anul trecut am început să mă rog Sfântului Efrem cel Nou în timp ce învățam. Colac peste pupăză, datorită unor probleme neașteptate, am avut la dispoziție o săptămână jumătate pentru a învăța materia pentru examen. Am spus în fiecare seara acatistul sfântului și am reușit să învăț mare parte din materie. Emoțiile cele mai mari erau pentru ziua examenului unde știam că am avut experiențe neplăcute. Am continuat să mă rog Sfântului Efrem cel Nou și înainte de examen, dar și în timpul acestuia. Pe parcursul examenului s-a întâmplat ceva ce nu mai experimentasem până atunci. Ideile mi se așezau altfel în minte și propozițiile curgeau coerent pe foaie. Aveam impresia că cineva mă ajută să scriu altfel decât făceam înainte. Un subiect care a picat la examen îl citisem puțin, dar știam lucruri generale despre el și am reușit să-mi aduc aminte și câteva detalii pe care le auzisem pe la cursuri. Am reușit să-mi adun gândurile și să mă concentrez pentru a scrie, iar la examen am luat peste 9.

Minunile există, e nevoie să credem în ele, să ne rugăm și să facem și tot ce ține de noi pentru realizarea a ceea ce ne dorim. În timpul rugăciunii m-am rugat și pentru toți ceilalți care susțineau acest examen și altele asemenea și pentru a se face voia Domnului în ceea ce mă privea. Îmi doream să iau o notă mare la acest examen, dar doar dacă asta era și voia Domnului pentru mine.

Mulțumesc Doamne și Sfinte Efrem cel Nou! Fără mijlocirea ta nu aș fi reușit!

Mariana, Brașov

 
Leave a comment

Posted by on 06/29/2020 in Sfântul Efrem cel Nou

 
Image

Doamne, fie voia Ta!

Era seara dinainte de un concurs județean, iar eu mă tot gândeam ce bine ar fi să ajung la faza națională. Pentru că îmi doream tare mult acest lucru am început să intru în panică încât mi se părea că am uitat tot ce învățasem. Nu puteam nicicum să adorm în această stare și am hotărât să citesc acatistul Sfântului Efrem cel Nou.

A doua zi, după probă, când am aflat rezultatele, supriză! Nu numai că am trecut la faza națională, ci am luat și nota maximă: 10. A urmat și faza națională, unde, tot cu ajutorul Sfântului, am luat locul întâi. M-a suprins acest rezultat și nu înțelegeam cum de am luat un punctaj mai mare decât prietena mea, care era mai pregătită decât mine.

Dar am înțeles asta peste un an! E de precizat și că printre rugăciunile mele zilnice își făcea loc mereu și următorul gând: Doamne, tare m-aș bucura dacă aș ajunge vreodată la faza internațională a acestui concurs, dar doar dacă asta e și voia Ta!”. Și am văzut cum le rânduiește Dumnezeu pe toate!

După cum spuneam, un an mai târziu, am primit un mail intitulat surpriză” de la profesorul meu. În mail el mi-a descris detaliat cum toate criteriile de selecție pentru faza internațională (alegerea unor colegi dintr-un an mai mare sau organizarea unei probe de baraj) au fost „date peste cap” și a fost nevoie să se găsească alte criterii. Așa că au hotărât să aleagă persoana care obținuse locul întâi la faza națională din anul precedent, adică pe mine! Mail-ul se încheia cu un PS: Să nu zici că nu ai noroc pe lumea asta!”, dar eu știam clar că acesta nu a fost noroc, ci minunata purtare de grijă a lui Dumnezeu! Totuși, acest „PS” se mai referea la ceva.

În urmă cu trei ani de la această veste, în cadrul aceluiași concurs, la etapa județeană am obținut locul 2 cu nota 9,90. Credeam cu convingere că voi trece la etapa națională, dar am aflat că pentru etapa națională este alocat doar un loc și că va trebui făcut un baraj și între cele două persoane de pe locul 1, care obținuseră nota 10. Totuși, s-a trimis o cerere ca să poată fi trimise ambele persoane care au luat 10 (eu nici nu intram în calcul). S-a primit aprobarea pentru ele. În tot acest timp, eu mă rugam zilnic dacă nu cumva ar putea Dumnezeu să facă ceva așa încât să merg și eu. Și…am putut! Profesorul meu a primit din senin un mail prin care se mai aproba un loc pentru participarea la națională. Acela era locul meu! Cred că dacă nu s-ar fi întâmplat asta nu mi-aș fi dat interesul să particip și în anii următori la acest concurs, dar am înțeles mai apoi că Dumnezeu a avut un plan cu mine.

Bineînțeles că asta nu mi-a ajuns și l-am rugat pe Sfântul Efrem să mă ajute să particip în fiecare an la faza națională a concursului, făcându-i promisiunea că mai apoi eu voi scrie această mărturie drept mulțumire. Sfântul nu a zăbovit să mă ajute așa că a venit rândul meu să nu mai zăbovesc în redactarea mărturiei.

Mulțumesc pentru toate Domnului, Preacuratei Sale Maici și Sfântului Efrem!

M. A.

 
Image

Mai mult decât am cerut

Imagini pentru icoana maicii domnului de la madona duduAş vrea şi eu să menționez ajutorul primit de la Dumnezeu şi de la Maica Domnului, ocrotitoarea şi ajutătoarea celor aflați în necazuri.

De-a lungul vieții am primit nenumărate binecuvântări de la Dumnezeu, cu toate că nu am ştiut să le “observ”.

Anul trecut am avut o dorință arzătoare: să particip la olimpiada de Religie, etapa națională. M-am pregătit mai bine ca în ceilalți ani, dar nu ceva extraordinar. Era ceva între binişor şi bine. Dar nu suficient.

La etapa județeană am avut un şoc: la eseul de la ultimul subiect mi-a picat chiar lecția pe care eram sigur că nu am cum să o primesc. Nu ştiu cum, dar am scris şi am luat locul I (cu toate că nu o repetasem de aproape o lună).

Apoi a venit etapa națională. Speram măcar la un premiu special, cel mult. În Craiova am mers la Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la biserica “Madona Dudu” şi m-am rugat pentru sănătate şi pentru toate. La proba de concurs, alt şoc: iarăşi am avut altă lecție, pe care nu o învățasem, fiind la fel de sigur că nu îmi poate cădea la subiectul ultim. Cu greu, am scris 2 pagini, minimul cerut. Nu ştiu nici acum cum. Şi chiar a fost ceva foarte naiv, dacă pot spune aşa. Nu era ceva incredibil. La afişarea rezultatelor, am văzut cu surprindere că am luat nota 9,50. Nu-mi venea să cred. Toți ceilalți aveau note mai mici. Şi uite aşa, am luat o mențiune. Nici nu visasem.

Anul acesta, iarăşi am avut aceeaşi dorință. Am învățat cât de cât şi înaintea probei județene, vineri pe la ora 21, m-am apucat şi de ultima lecție. Am învățat-o aproape bine şi mi-am dorit să o am la eseu. Sâmbătă, la olimpiadă, chiar aşa a fost. Am luat 10. Atunci mi-am dat seama de cât mă ajută Dumnezeu, Maica Domnului şi Sfinții. Acum sper să fie bine şi în continuare.

Doamne, Îți mulțumesc, căci mi-ai dat mai mult decât ți-am cerut! 

P.S. Am citit Paraclisul Maicii Domnului, m-am rugat şi Sfântului Efrem cel Nou foarte puțin.

C.M., Orăştie

 
Image

Prima sesiune

Sesiunea pare un eveniment de speriat pentru toţi studenţii, mai ales pentru cei din anul I, aşa că şi eu gândeam la fel despre perioada examenelor. Cu toate că îmi propusesem să învăţ din timp pentru examene, lucrul acesta nu s-a întâmplat, iar materia care se adunase şi cele 6 examene care se apropiau mă îngrozeau.

La fiecare examen sau test pe care l-am avut de dat până acum m-am rugat mereu Maicii Domnului şi Sfântului Efrem cel Nou să mă ajute să reţin materia şi mai apoi să mi-o amintesc în momentul examenului pentru a lua o notă bună.

Deşi mă gândeam cu frică la fiecare examen pe care îl aveam de susţinut, ştiam că ajutorul Lui Dumnezeu este mai puternic decât orice teamă şi că totul va fi bine în final. Totodată, simţeam o presiune şi mai mare când mă gândeam că va trebui să iau note mari pentru a putea rămâne la buget în continuare. De multe ori ȋn timp ce învăţam mi se părea că nu reţin nimic şi că totul e în zadar, iar în acele momente luam o pauză şi mă rugam Sfântului Efrem cel Nou să mă ajute să nu mă descurajez.

Examenele au venit foarte repede, dar la fel au şi trecut. Deşi sunt destul de emotivă, în timpul examenelor am fost calmă, iar atunci când nu eram sigură de vreun răspuns mă rugam să fac alegerea potrivită, ceea ce s-a şi întâmplat. Emoţiile au continuat până la aflarea notelor, care au fost mai mult decât orice speram eu: 5 note de 10 şi o notă de 9. Rezultalele bune m-au ajutat să rămân la buget, dar şi să obţin bursă de studiu, un ajutor binevenit.

Ajutorul vine mereu la timpul potrivit, noi trebuie doar să credem în Dumnezeu, în Maica Domnului şi în Sfintii Părinţi, iar dacă avem credinţă, orice greutate poate fi depăşită.

E. D. 

 
Image

În sesiune cu Sfântul Efrem

Vreau să îi mulțumesc Sfântului Efrem cel Nou pentru ajutorul pe care mi l-a dat și în sesiunea ce a trecut.

Fiind ultimul an, m-am temut de examenele care vor urma, deoarece nu doream să rămân cu restanțe. Sfântul Efrem cel Nou m-a ajutat să obțin note foarte mari, deși efortul pe care l-am depus nu a fost pe măsură, spre rușinea mea.

Îi încurajez pe toți studenții ca înainte de examen să se spovedească și să se împărtășească și să se roage Sfântului Efrem cel Nou, deoarece este grabnic ascultător, alături de Maica Domnului, de Sfântul Luca al Crimeii, de Sfânta Parascheva și de Îngerul Păzitor!

Elena, Brașov

 

 
Image

Mărturia promisă

Imagini pentru maica domnului de la niculaÎncep prin a-I da Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă milostivirii sale pentru rugăciunile Sfinților Săi!

Dumnezeu atunci când vrea să ne învețe lucruri noi, ne pune înaintea faptului împlinit. Sau poate aşa cum spunea părintele Justin Pârvu, ”cu cât suntem mai încercați, cu atât suntem mai iubiți de Dumnezeu”. 

Am cerut ajutorul Maicii Domnului, al Sfântului Nicolae, Sfântului Efrem cel Nou, Sfântului Spiridon, Sfântului Mina, Sfântului Nectarie, Sfintei Parascheva şi al părintelui Justin Pârvu. Nici nu ştiu căruia dintre Sfințiile lor să le mulțumesc în mod special şi pentru care să dau această mărturie. Le-am promis tuturor că voi scrie pe acest site dacă mă vor ajuta.

Mărturia mea are legătură cu prima sesiune. Şi totodată prima restanță. Studentă în anul I (la Pedagogie), pentru prima oară plecată de acasă, trezită printre străini, mi-a fost şi cred că încă îmi este foarte greu să mă adaptez la viața de facultate. Neştiind foarte multe despre sesiune şi examene, am dat 8 dintre ele şi am picat unul. Trei note mi-au fost de 8. Cifra 8 m-a “urmărit” în sesiunea aceasta, dar am ajuns la concluzia că 8 este o cifră a infinitului, cifră ce poate simboliza dragostea infinită a lui Dumnezeu pentru noi. Iar apoi cifra 3 despre care cunoaştem deja…

La examenul de la Psihologie am avut nota 3. Dar aceasta nu a însemnat neapărat o pierdere. Pentru că prin această restanță am învățat o mulțime de lecții şi lucruri pe care le trăiam doar în teorie, nu şi practic. Pentru examenul propriu-zis am avut la dispoziție o zi în care să învăț toată materia, lucru imposibil. Iar pentru restanță o săptămână.

Un părinte apropiat sufletului meu mi-a spus cândva: ”dacă la un examen nu te-ai pregătit prea mult, pui mai multă rugăciune şi va fi bine”. Aşa am făcut. Am şi învățat, dar m-am și rugat. Am citit acatiste, paraclisul Maicii Domnului, Canonul paraclis către Stăpânul Hristos pentru elevii şi studenții ce se află în examene (Editura Renaşterea) şi rugăciunile pentru studenți de pe site-ul ascorcluj.ro. În concluzie, mi-am hrănit sufletul. Învățând am ajuns la un moment de supărare, de răzvrătire chiar. Nu îmi explicam de ce acea restanță. Dar apoi, tot prin rugăciune zic eu, am înțeles rostul a tot ceea ce se întâmplase.

I-am rugat pe Sfinți să mijlocească pentru mine la Preabunul Dumnezeu astfel încât să învăț doar cât îmi este necesar pentru a promova examenul cu nota de trecere. Şi a fost întocmai! Bucuria a fost mare ştiind că nu voi avea restanțe pe anul următor cum se întâmplă uneori.

De ce mi-am dorit 5?! Nu pentru că aş fi o studentă de nota 5 sau pentru că m-aş mulțumi cu atât, ci pentru că nu am vrut să îmi petrec timpul învățând până peste puteri şi pentru a-I putea oferi Hristosului din sufletul meu timp de prețuire şi rugăciune.

Mulți poate nu vor înțelege această mărturisire, dar eu vreau să dau slavă lui Dumnezeu pentru dragostea Sa cea mare față de mine, oaia rătăcită şi să le mulțumesc Sfinților mei dragi şi părintelui Justin Pârvu care mi-a intrat în această perioadă în suflet cu o bucurie şi o căldură de nedescris.

Ascultați-L pe Hristosul din voi! Rugați-vă Lui! Este atât de bun! Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu!

A., Cluj

 
Image

O altă reușită cu ajutorul Sfântului Efrem

Emoții peste emoții, stres copleșitor, timp rămas puțin, teamă de eșec, incapacitate de concentrare, neliniște sufletească, toate astea mă copleșeau enorm, așa că am decis să citesc acatistul Sfântului Efrem.

Nu este prima oară când Sfântul îmi întinde o mână de ajutor. Nu a existat nicio dată în care să apelez la ajutorul său și să nu îl primesc.

Am învățat, doar că pe ultima sută de metri te copleșesc toate. Era o materie greoaie, informațiile erau multe și nu puteam fi sigură pe toate. Am plecat la examen cu speranța în suflet că Sfântul nu mă va lăsa nici de data aceasta. Așa a fost!!!

Nu am fost deloc surprinsă căci știam că va exista o cale prin care el să mă ajute să îmi cadă la examen ce știu! Așa a și fost, am luat nota 9! Mai urmează încă 2 examene grele pentru care voi învăța și mă voi ruga Sfântului!

Cu ajutorul său tot ce pare imposibil, devine realitate! Rugați-vă când simțiti că sunteți neputincioși, veți vedea că Cineva acolo sus nu vă va lăsa niciodată la greu, dar niciodată! Oricât de imposibilă ar fi reușita, în sprijinul vostru vine Sfântul Efrem!

A. I.

 
Leave a comment

Posted by on 03/29/2018 in Sfântul Efrem cel Nou

 
Image

Revoltă împotriva Cerului pentru nota 8

Vreau să vă împărtășesc experiența mea din sesiunea anului III de Medicină. Cu o săptămână înainte, eram foarte stresat și am hotărât să mă rog lui Dumnezeu, Preacuratei Fecioare și Sfântului Efrem cel Nou ca să mă ajute la primul examen. Eram sigur că Cerul va face o minune și îmi va da exact nota pe care o voiam, adică 9. Dar nu a fost așa! Am luat 8.

Fiul ratacitorAtunci am simțit o revoltă împotriva lui Dumnezeu și a Sfântului Efrem, crezând că m-au uitat și că Domnul nu este deloc Dumnezeul celor drepți și smeriți! ”Unde ești Tată și Preacurată Fecioară? De ce mă lași Sfinte Efrem?”, așa îmi ziceam cu revoltă, mânie și dezamăgire. Atunci, pentru câteva ore, m-am smuls din mâinile Tatălui ca un fiu neascultător.

Dar Domnul m-a salvat! Chiar în ziua aceea am citit un articol în care erau date câteva citate despre credință ale părintelui Cleopa! M-au cutremurat! Atunci am înțeles că trebuie să mă rog și cu mai multă râvnă. Așa am și făcut. Atunci Domnul, Preasfânta Maica Sa și cu Sfântul Efrem au venit grabnic la mine în ajutor! La următoarele examene totul a mers minunat de bine!

Din acel moment sufletul meu lauđă pe Hristos și tot Cerul care m-a binecuvântat și ridicat din orbirea mea și din ispita deznădejdii. Aveți răbdare și credeți în mila Domnului și fiți sinceri cu inima în rugăciune, căci ”Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul”! Precum Dumnezeu nu m-a uitat pe mine, un păcătos necredincios, așa nici pe voi nu vă va uita!

Samir-Florin, Craiova

 
Image

Promovare cu o notă bună

6De curând am susţinut examenul practic la medicină internă, iar cu o seara înainte eram tare descurajată, deoarece simţeam că nu sunt pregătită. M-am rugat Sfântului Efrem cel Nou, să mă ajute ca să pot promova examenul.

A doua zi, înainte să intru ca sa extrag un bilet cu pacientul pe care trebuia să-l primesc spre diagnosticare și evaluare, m-am rugat cu umilinţă la Maica Domnului. Rugăciunile mele au fost auzite și am promovat examenul cu o notă bună.

Rugați-vă și Dumnezeu, domnul nostru Iisus Hristos, Maica Domnului și Sfântul Efrem cel Nou vă vor ajuta!

Iulia

 
Image

Sfinții noștri dragi în ajutor

Numele meu este Alisa. Aș dori să relatez cum am primit și eu ajutor de la Sfinții noștri dragi.

Verișoara mea încerca de mai mulți ani să ia examenul de intrare în Barou, pentru a deveni avocat. Anul acesta când am aflat că din nou urmează să dea acel examen, m-am rugat cu tărie pentru ea la Sfântul Efrem cel Nou, Sfântul Nectarie și Maica Domnului. Deși nu s-a pregătit așa mult ca în anii trecuți a reușit să ia acest examen, spre bucuria mea.

Luna aceasta am primit din nou ajutorul sfinților noștri dragi. De aproximativ un an învățam pentru a obține o certificare internațională. În momentul în care m-am înscris la examen am început să citesc acatistul Sfântului Efrem cel Nou și al Sfântului Nectarie și Paraclisul Maicii Domnului. În ziua de dinaintea examenului am fost la mai multe  biserici cu moaște din București și am cerut ajutorul. Examenul este foarte dificil și doar câteva persoane îl promovează anual.

Când am început examenul l-am rugat pe Sfântul Efrem, dar și pe ceilalți: Sfântul Nectarie, Sfântul Haralambie, Sfântul Ioan Rusul, Sfântul Nicolae, Sfânta Xenia, Sfântul Mina, Sfântul Antonie cel Mare, Părintele Ilie Lăcătușu, Sfântul Spiridon, Sfântul Serafim de Sarov să fie lângă mine și să nu greșesc. Și pe parcursul examenului m-am rugat Sfântului Efrem să mă lumineze să aleg răspunsul cel bun pentru că răspunsurile și întrebările erau foarte înșelătoare și puteam foarte ușor să aleg răspunsul greșit.

La final, în timp ce așteptam rezultatul, m-am rugat din tot sufletul să iau acest examen și răspunsul nu a întârziat să apară: am luat examenul cu un scor mult mai mare decât cel pe care eu speram să îl obțin pentru a trece examenul.

Extra:

Tot anul trecut, părinții mei au decis să vândă apartamentul în care au locuit 30 de ani. După ce au vândut apartamentul lor, prețurile au crescut și nu reușeau să găsească un alt apartament la un preț accesibil pentru ei. Atunci din nou am mers la Mănăstirea Radu Vodă din București unde se află moaștele Sfântului Efrem cel Nou, Sfântului Nectarie și o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului și am citit acatistul Sfântului Efrem cel nou și al Sfântului Nectarie. Nici nu am apucat să termin de citit acatistul timp de 40 zile și ca prin minune a apărut un apartament mult mai mare decât cel pe care visau ei că și-l pot permite și totodată prețul era acceptabil, astfel încât nu a fost nevoie ca ei să se împrumute.

Mulțumesc Sfinților noștri iubiți pentru tot ajutorul. Credeți și nu vă îndoiți de minunile care se pot întâmpla!

Alisa, București

 
Image

O sesiune reușită

Doresc să împărtășesc tuturor ajutorul ce mi l-a dat Sfântul Efrem.

În sesiunea din ianuarie am cerut ajutorul Sfântului Efrem pentru a reuși la examene. Materia a fost foarte stufoasă și eu parcă citeam și nu înțelegeam. Începusem să mă panichez pentru că nu reușeam să termin nici măcar de citit la toate materiile și examenele urmau în câteva zile. În același timp am citit și acatistul Sfântului Efrem zilnic și m-a ascultat. Nici în liceu n-am avut notele pe care le-am luat acum, în primul an de master.

Mulțumesc, Sfinte Efrem!

Alexandra Rusu

 
Leave a comment

Posted by on 03/05/2018 in Sfântul Efrem cel Nou

 
Image

Dificultăți la Farmacologie

Au trecut mulţi ani de când apelez la Sfântul Efrem, mai ales în perioada examenelor. Niciodată nu m-a lăsat. A devenit Sfântul meu protector. 

Ceea ce vreau să povestesc este o mică întâmplare. Fiind la Facultatea de Medicină, am întâmpinat mici dificultăți. Uneori, am vrut să renunț, dar am continuat rugându-mă la Sfântul Efrem. 

Partea grea de până acum și care mi-a pus mari probleme, a fost Farmacologia. Aveam de repetat două colocvii, urma încă de unul din aceeaşi serie și toate aveau să fie în aceeaşi zi. Nu am reușit decât două să dau. Pe unul eram sigură că îl voi trece, dar pe celălalt nu. Am așteptat toată ziua rezultatul, dar între timp mă pregăteam și pentru al doilea colocviu restant. 

fashion-person-woman-hand.jpgSe mutaseră ora de a da colocviul, notele nu le știam, așa că am învăţat și pentru cel pe care nu eram sigură. Toată acea zi a fost aglomerată, o fugă du-te-vino continuu pentru că aveam și facultate, taxă de plătit, examene. 

Mă resemnasem că nu voi trece. Între timp mă pregăteam pentru un examen și aflu că am trecut cu bine colocviile și voi putea intra în examen. Știu că Sfântul Efrem m-a ajutat. Fără el, nu aș fi reușit! 

Bucură-te Sfinte Efreme, de-a pururea fericit!

Andreea D.

 
Leave a comment

Posted by on 01/22/2018 in Sfântul Efrem cel Nou