Sunt studentă în anul IV la Facultatea de Medicină, specializarea Medicină Generală și aș vrea să mărturisesc despre ajutorul pe care l-am primit de la sfinți și de această dată la examenele pe care le-am avut de susținut în sesiunea din iarnă. I-am promis Sfântului Efrem cel Nou, că dacă mă va ajuta și de această voi spune și altora despre grabnicul lui ajutor.
Deși Maica Domnului, dimpreună cu Sfinții la care m-am rugat îndeosebi: Sfântul Efrem cel Nou, Sfântul Luca al Crimeii, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, Sfântul Spiridon și Sfântul Ioan Maximovici m-au ajutat la toate examenele pe care le-am avut până acum și nu numai, mă voi opri doar asupra unei minuni pe care au făcut-o cu mine în sesiunea aceasta, și anume la examenul de cardiologie.
La începutul semestrului întâi am aflat că seria mea va face cardiologie cu unul dintre cei mai “răi” profesori de cardiologie care predau această materie în Universitatea noastră. Deși se spuneau multe lucruri despre el, totuși nu am vrut să dau crezare gurilor rele, gândindu-mă că nu poate fi chiar totul adevărat din ceea ce se spunea despre el.
Pe parcursul semestrului am realizat că ceilalți colegi din ani mai mari au avut dreptate. Pasiunea lui cred că era să își bată joc de studenți, și prin asta, după el, noi să realizăm că nu știm nimic și că suntem niște oameni care fac umbră pământului degeaba. La cursuri și prezentări de caz, nimic din ce ziceam nu era bine, mereu era ceva greșit, notele se dădeau de la 0 la 2 (deși cei din ani mai mari ne-au relatat că până nu demult notele la prezentări de caz porneau de la -∞, iar nu de la 0).
Obișnuia să îi ia în batjocură nu doar pe studenți, ci chiar și pe pacienți. În orice caz, eu și colegii mei de serie eram terorizați de el și ne gândeam cu strângere de inimă la examenul practic pe care aveam să îl dăm, deoarece avea obiceiul de a pica mulți studenți (rar se întâmpla să treacă jumătate de serie la examenul lui).
Așa că, încă din tim
pul semestrului m-am pus serios pe învățat la cardiologie. Deși mă pregătisem temeinic, eram conștientă că pentru a lua examenul la materia aceasta era nevoie ca Dumnezeu să facă o minune.
Sosise și ziua examenului și fiecare dintre noi trebuia să primim un caz clinic pe care trebuia să îl prezentăm și pe baza căruia ni se puneau ulterior întrebări legate de diagnostic și tratament. De când am sosit la spital am realizat ajutorul lui Dumnezeu și al sfinților lui. Deși parcursesem toată materia, totuși capitolul pe care îl știam cel mai bine era cel de infarct miocardic. Nu mică mi-a fost surpriza când, la repartiția cazurilor, mie mi-a picat o pacientă cu infarct miocardic.
Am intrat apoi să prezint cazul. Cu inima strânsă i-am dat foaia pe care trecusem toate diagnosticele pacientei și tratamentul acesteia. De când a văzut foaia nu i-a convenit nimic și mi-a pus prima întrebare legată de cum am pus diagnosticul de infarct, și i-am răspuns că în primul rând după anamneză (dialogul cu pacientul) și de acolo a început totul… M-a întrebat tot felul de lucruri legate de viața personală a pacientei, întrebări care nu aveau nicio legătură cu cardiologia și la care am răspuns de teamă să nu mă pice (nici nu am apucat să mă așez că mă amenințase în vreo două rânduri că mă pică).
În cele din urmă, după ce m-a tot învârtit cu întrebări fără rost, mi-a pus și o întrebare întortocheată de cardiologie la care nu am știut răspunsul. Mi-a zis că mă pică. Atunci în sinea mea m-am rugat Sfântului Efrem și Maicii Domnului să mă ajute, iar ajutorul nu a întârziat să apară. Mi-a zis că dacă știu să răspund la următoarele două întrebări mă trece.
Prin mila și ajutorul lui Dumnezeu și al sfinților lui am știut să răspund la cele două întrebări, deși nu erau ușoare. Am luat examenul, din prima încercare, iar ca să se arate și mai mult mila lui Dumnezeu față de noi păcătoșii, notele finale au fost cele de la examenul scris (nu s-a ținut deloc cont de nota de la practic, având în vedere cum s-a dat), și astfel am reușit să iau notă mare!
Slavă Ție, Doamne și Sfinților tăi super grabnic ajutători!
Roxana, Timișoara
îmi vine să cred că s-a terminat sesiunea, că sunt integralistă. A fost o sesiune binecuvântată de rugăciunile Sfântului Efrem!
