RSS

Ajutor de la Prietenii din Cer

07 Mar

Bună tuturor!

Sunt studentă. În sfârșit. Mi se pare aproape absurd.

Pregătirea mea pentru examen a fost decentă. Ceea ce mă miră – iar mirarea mea este o dovadă a necredinţei mele – este faptul că Bunului Dumnezeu i-a fost milă de mine şi m-a ajutat în ciuda faptului că L-am mâhnit foarte mult prin faptele mele, prin gânduri, dar și prin lucruri pe care nu le-am făcut.

13-09-04-deasupranorilortoamnaRealizez acum că în timpul examenului de admitere am primit ajutor de la Maica Domnului şi de la sfinţi, în ciuda gândurilor mele de trufie, că sigur intru la buget. Ajutorul primit nu a fost, clar, «noroc » – cuvânt pe care, oricum, evit să îl folosesc. La urma urmei am intrat la taxă, ceea ce m-a mâhnit – of, iar alţii au fost respinşi, câtă nerecunoştinţă din partea mea!

Pe de altă parte, taxa nu era mică. Dar a avut Domnul grijă de noi şi, prin dragostea şi rugăciunea sfinţilor, banii au apărut «de nicăieri» şi am reuşit să plătim. Ştiu că partea cu ajutorul din timpul examenului nu este genul de mărturisire care ilustrează evident “eficienţa” Prietenilor noştri, dar e ceva ce simt, e ceva puţin mai subtil.

Până la urmă, promovarea unui examen nu e scopul vieţii! Da, este important, însă este un scop mult prea îngust pentru a consuma minunăţia care este omul! Nu uita ce e cu adevărat important: Dumnezeu, aproapele, tu.

Mă uit în spate şi îmi amintesc de toate frânturile de rugăciune, de şablonul “Doamne, ajută-mă să întru”. Îmi e ruşine. Nu pentru că am cerut ajutorul atât de mult, căci la urma urmei, cred că Dumnezeu se bucură când apelăm la El, ci pentru că am redus o parte din viaţa mea la un scop cam îngust. “Da, cel mai important lucru este mântuirea. Dar cel mai important lucru, imediat după aceea, este admiterea la facultate.” Cam aşa gândeam.

Cu ocazia asta, aş vrea să pomenesc şi ajutorul neîncetat primit de la Sfântul Efrem, cel care nu îşi pierde niciodată răbdarea, nici când îi cer nimicuri – nimicuri importante pentru mine, cum ar fi să meargă calculatorul pentru că acum e blocat, “să nu o dau în bară la predare” şi aşa mai departe. De atâtea și atâtea ori mi s-a întâmplat să mă gândesc că «gata, asta a fost, nu e posibil să rezolv problema!» şi, spectaculos, printr-o întorsătura de situaţie, prin ceva neprevăzut – deci, cred eu, ceva mijlocit de sfinţi, al căror ajutor l-am cerut–, s-a rezolvat.

Mulţumesc, Sfântul meu bun! Mulţumesc mai ales pentru că te rogi pentru mine, păcătoasa, ca să pot învăţa şi lucra. Şi le mulţumesc şi Sfântului Arhanghel Gavriil, Marelui Mucenic Mina, care e Sfântul casei noastre, Sfântului Ierarh Nicolae, Sfântului Ierarh Nifon, Sfintei Ecaterina şi tuturor Sfinţilor Ierarhi şi Parinţi ai neamului nostru, de la Părintele Cleopa la Părintele Arsenie Boca şi la Părintele Arsenie Papacioc, care îmi e tare drag, aşa, mereu vesel. În ei îmi pun nădejdea că mă vor ajuta mereu, aşa cum au făcut-o, de altfel, şi în această primă sesiune, în care m-au ajutat să trec de toate examenele.

Şi va mulţumesc şi vouă, că m-aţi ascultat. Vă îmbrăţişez şi vreau să va dăruiesc multă dragoste, optimism şi curaj! Eu nu am de unde, dar Dumnezeu are. Deci să avem curaj, spunea şi Părintele Nicolae Steinhardt că, pentru a Se sui pe Cruce, Domnul nu a fost numai smerit şi blând şi bun, ci şi curajos!

Maria Degeratu

Advertisements
 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: