RSS

Sfântul ŞTEFAN – Marele LINGVIST

02 Sep

Bolovănoase şi anevoioase sunt drumurile pentru un om care nu renunţă la dorinţele sale şi se înverşunează împotriva oricărei persoane care încearcă să-l readucă pe un drum bătătorit şi liber. Neauzind vocea conştiinţei, nesimţind ritmul alert al gândurilor, necunoscând voia lui Dumnezeu, omul se prinde şi se adânceşte în lucruri care nu îi oferă liniştea sufletească. Trebuie însă ca el să cadă şi să se lovească de una dintre pietrele drumului, să simtă durerea, ca mai apoi să îşi recalculeze paşii spre un alt drum.

Aşa s-a întâmplat cu mine, elevă în clasa a XII-a la un liceu foarte bun dintr-un oraş din sud-vestul României. Visam să ajung ofiţer în cadrul armatei şi să port cu mândrie acea uniformă chihlimbarie a Forţelor Terestre. În ciuda muncii sisifice şi a voinţei de fier, armata părea că îmi întoarce spatele, lucru de nesuportat la început, dar care pe parcurs s-a dovedit a fi într-adevăr benefic pentru mine.

Cele 20 de secunde pierdute la proba de rezistenţă au făcut calea întoarsă şi au pornit spre Cluj- Napoca, oraş în care aveau să mi se vindece rănile minţii şi unde aveam să mă apropii de Dumnezeu mai mult decât mi-aş fi imaginat vreodată.

Încercările prin care am trecut în acest nou oraş au adus atât lacrimi, cât şi râsete. Totul era perfect, cel puţin aşa credeam eu. Zilele normale ale cursurilor universitare au fost tulburate din senin de pierderea reperelor esenţiale ale unui om, dar mai ales, ale unui student în anul I.

Disperarea, stresul, deznădejdea că nu aveam să le mai găsesc au preîntâmpinat strigătul meu către Dumnezeu, un strigăt ce se afunda tot mai mult pentru a lăsa loc rugăciunii. Slavă Domnului pentru oamenii care au stat alături de mine în acele momente şi nu numai; ei m-au adus la biserică, m-au înconjurat cu dragostea şi blândeţea cuvintelor, mi-au deschis o uşiţă prin care am putut vedea minunăţiile Casei lui Dumnezeu.

Îndrumată de glasul atâtor tineri din preajma mea am purces spre o nouă descoperire, Sfânta Mănăstirea Putna, cu toate că stresul datorat grijilor studențești nu îmi dădeau pace. Însă, parcă de data aceasta ele păreau şi mai grele, dat fiind faptul că primisem o sarcină din partea unei profesoare de lingvistică.

Această responsabilitate îmi anula orice speranţă de a merge în pelerinaj. Fiind în primul an de facultate nu ştiam ce este aceea o sesiune de comunicări, chiar dacă restul colegelor păreau că sunt familiare cu acest concurs universitar.

Trebuia să fac un proiect lingvistic despre concepte şi teorii ale limbajului, ceva cu totul nou pentru mine, dar mai mult decât atât, procesul de concepere presupunea un timp destul de îndelungat petrecut în bibliotecă.

Ce era de făcut, să renunţ la acest pelerinaj, care suna uimitor pentru căutarea mea spirituală, şi să sper că voi termina proiectul în 3 zile, sau să rămân în Cluj şi să mă cufund în cărţi timp de o săptămână?!

Deşi curpinsă de frica neterminării acelui proiect, am decis să mă alătur prietenelor mele în drumul spre sfânta mănăstire. Acum, zâmbind îmi spun că a fost una dintre cele mai înţelepte decizii luate vreodată.

Îndrăznesc să spun că acolo am atins CERUL, a fost primul şi cel mai frumos pelerinaj în care am fost până în prezent. Slujbele, mâncarea pregătită de călugări, locurile pe care le-am vizitat au transformat acele zile în experiențe de neuitat.

Cu toate acestea, gândurile mele mai traversau munţii şi se mai opreau la Cluj, la acel proiect pe care trebuia să-l fac de îndată ce mă întorceam.

Deznădăjduită şi îngrijorată am ajuns la mormântul Sfântului Ştefan cel Mare, pe care am început să-l rog din toate puterile mele să mă ajute să fac proiectul, să scriu măcar câteva pagini pentru a nu o dezamăgi pe doamna profesoară.

De fiecare dată când primeam timp liber sau mă aflam în curtea mănăstirii, mergeam şi mă rugam Sfântului să mă ajute cu orice poate să fie bine la sesiunea de comunicări. Rugăciunile mele au fost ascultate, ne-am întors la Cluj şi am început să lucrez la proiect.

Prima zi am petrecut-o la bibliotecă citind, cea de-a doua scriind, iar în ultima zi m-am ocupat de redactarea celor scrise. După multe ore de muncă continuă proiectul a fost gata. În mod incredibil am avut material suficient pentru a-mi construi ideile, iar puterea de a face toate acestea părea supraumană.

Ziua cea mare a prezentării sosise! Foarte îngrijorată de cum avea să fie apreciat proiectul de către comisia de profesori am pornit spre facultate. Din cauza faptului că primul student trebuia să prezinte proiectul şi la alte departamente, am început prima.

De regulă, când trebuie să prezint în faţa unui public larg şi divers, am tendinţa de a vorbi foarte repede şi neclar, doar pentru a trece peste momentul acela şi de a ridica de pe spate acea greutate a discursului oral.

Însă, de data aceasta totul a decurs aproape perfect, am reuşit să transmit conţinutul proiectului fără bâlbâiri sau căderi ale vocii, chiar am trezit interesul profesorilor şi colegilor prezenţi în sală, adunând zâmbete şi râsete cu privire la expresiile folosite în proiect.

Cele 15 minute au trecut fulgerător, totul terminându-se cu aplauze şi felicitări. Am rămas perplexă, de-a dreptul şocată de performanţa mea. Parcă nu fusesem eu acolo. Chiar aşa era, Sfântul Ştefan a prezentat în locul meu!

O linişte caldă se aşternea peste gândurile mele. Slavă Domnului că am terminat cu bine prezentarea! După câteva zile s-au afişat şi rezultatele care au încununat cele petrecute cu premiul II.

Incredibil, uimitor, genial e Sfântul Ştefan, care a făcut posibile toate acestea! Nu-mi venea a credea, cum era posibil ca un proiect făcut în 3 zile să fie premiat, cum putea el să întreacă munca de o săptămână a colegelor mele!

MULŢUMIRI necontenite adresez acestui sfânt care s-a dovedit a fi un mare lingvist şi lui Dumnezeu care i-a dat această putere de a ne ajuta pe noi… fricoşii și neputincioşii!

Andreea, Cluj-Napoca, august 2012

Advertisements
 
 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: