RSS

Category Archives: Sfântul Nicolae făcătorul de minuni

Rugăciunea soţiei şi a sfinţilor

Aş dori să mulţumesc din suflet tuturor sfinţilor cărora m-am rugat pentru ajutorul la examenele soţului meu. Soţul meu a făcut un curs de gaze în Londra şi îi era teamă nu de probele practice pe care le ştia cu ochii închişi, ci de examenele scrise, deoarece erau în limba engleză, iar el nu vorbea fluent engleza.gas

Oricum, odată cu partea de teorie, studia şi limba engleză pentru a nu avea probleme la examene. Am căutat pe internet rugăciuni pentru examene şi astfel am găsit acest site. Am citit despre examene luate cu ajutorul Sfântului Nicolae, am citit şi acatistul Sfântului Efrem cel Nou şi acatistul Sfântului Duh, care, de asemenea, sunt grabnic ajutători în susţinerea examenelor.

M-am rugat Domnului Iisus Hristos, Sfântului Duh, Măicuţei Domnului, Sfinţilor Nicolae, Nectarie, Efrem cel Nou şi Gheorghe să-l ajute pe soţul meu să înveţe şi să treacă cu bine toate testele şi examenele pe care le avea de dat, iar ajutorul nu a întârziat să apară. A trecut toate examenele, jumătate din ele cu punctaj maxim. Mulțumim Doamne Dumnezeule pentru sfinții Tăi!

I.R. – Londra

 

 

Singura restanţă… cel mai mare învăţător

Singura restanţă pe care am avut-o în toată facultatea pot spune că mi-a rămas în suflet… şi am ajuns în urma ei la concluzia că, într-adevăr, nimic nu este întâmplător.

După un semestru întreg de participat la cursuri, laboratoare pentru care am rezolvat şi o mulţime de teme, m-am trezit înaintea examenului că nu înțeleg nimic din toată materia. Eram pur şi simplu neputincios în a înţelege materia, nu ştiam să rezolv aproape nimic din probleme şi asta s-a văzut în nota de 3,95.

Mă mai rugasem şi altă dată pentru examene, dar niciodată ca în felul în care am făcut-o în perioada înainte de restanţă (în situaţii noi, oameni noi). Am reluat materia de la 0 şi, după cum era de aşteptat, am întâlnit de multe ori probleme la care nicicum nu observam soluţia.

67202_sfantul-andreiDar când ajungeam într-un astfel de impas, lăsam învăţatul pentru 5-10 minute de rugăciune către Dumnezeu, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Sfântul Înger păzitor al vieţii mele, Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Ierarh Andrei Criteanul şi, deşi niciodată nu m-am întors convins cu adevărat că voi primi ajutorul cerut, l-am primit de fiecare dată!

Aşa se face că până la ora examenului tot ceea ce înainte îmi imposibil de înţeles, acum era atât de uşor. Nu-mi amintesc să fi învăţat mai eficient vrodată decât în săptămâna aceea în care pentru orice nu ştiam, ceream ajutor. 

Aşa am învăţat că e adevărat cuvântul Sfintei Scripturi: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide (Matei 7: 7).

O situaţie similară s-a întâmplat la examenul de competenţă lingvistică (necesar intrării în licenţă). Am ajuns la exerciţiul în care îmi puneam cele mai speranţe pentru un punctaj mare, dar, de data aceasta nu reuşeam să fac legătura între text şi variantele de răspuns, fiind iar neputincios în a înţelege cerinţele. Am procedat cum învăţasem înainte de restanţă, luând o pauză de câteva minute pe care am acordat-o Domnului, Maicii Sale şi sfinţilor amintiţi mai devreme.

sf-efrem-cel-nouI-am adăugat acum şi pe Sfântul Mucenic Efrem cel Nou (despre care doar auzisem până atunci) şi pe Sfântul Ierarh Nicolae. Am reluat examenul şi, deşi nici acum nu am crezut cu adevărat, am luat chiar punctaj maxim! Sunt convins că aici Sfântul Efrem a avut un rol mare, mă rugasem mult către el după ce citisem mărturisirile de pe blog ale altor studenţi.

De atunci, oricând întâmpin o problemă, dacă îmi întorc puţin gândul către Dumnzeu şi Sfinţii Săi, găsesc rezovare – chiar şi acum scriu după ce, în decursul zilei am primit ajutor în două rânduri în acelaşi chip (în primul caz, chiar trecuseră câteva ore bune de impas, până să-mi aduc aminte că am pe cine să întreb…).

Nici acum, după atâtea dovezi, din păcate, nu pot să cred cu adevărat atunci când cer Domnului, dar iată că El mă ajută de fiecare dată şi astfel capăt nădejde că dacă în aceste lucruri mă întâmpină cu atâta milostivire Domnul, mila Sa mă va urma în toate zilele vieţii mele (cf. Psalm 22: 7).

Slavă lui Dumnezeu!

Vlad-Andrei Fişcă, Cluj-Napoca

 

 

Examenul sau copilul?

Sunt medic cu ajutorul lui Dumnezeu și aș vrea să vă relatez despre cel mai așteptat examen din viața mea (deși am avut de trecut prin multe examene și de cele mai multe ori nu le așteptam, îmi doream să se mai amâne, să mai pot învăța puțin). Este vorba despre examenul de specialitate.

În ultimul an de rezidențiat (al cincilea) am rămas însărcinată (cu al doilea copil) și știam că teoretic urma să nasc înainte de examenul de specialitate (care, de obicei, se ține în perioada 18-20 octombrie), iar data probabilă a nașterii era 8 noiembrie.

Am început să învăț cu mai bine de un an înainte, materia fiind multă.

În septembrie, profesorul ne-a anunțat că vom da examenul la începutul lui noiembrie, să mai avem timp la dispoziție pentru repetat, iar pentru mine această amânare a fost ca și cum ar fi căzut cerul peste mine… Mă gândeam cum voi face, ce/cine va fi primul, examenul sau copilul? Voi reuși să dau examenul și dacă nu, cum voi mai învăța ulterior?

Între timp, a survenit o problemă de sănătate, care nu-mi permitea să nasc decât prin cezariană și asta complica foarte mult lucrurile…

Aveam nevoie de mult ajutor, căci era și mult de învățat, era și incertitudinea dacă pot sau nu să dau examenul, era și sarcina care te obosește și care pe cele mai multe mămici nu le prea lasă să învețe… Aveam nevoie de multă rugăciune din partea celor dragi.

M-am rugat Maicii Domnului și mai multor sfinți (sper să-i pot aminti pe toți): Luca al Crimeei, Efrem cel Nou, Ioan Rusul, Nectarie, Xenia, Parascheva, Paraschevi, Matrona, Pantelimon, Ioan Maximovici, Ilie, Serafim de Sarov, Ioan de Kronstadt, Partenie, Mina, Spiridon, Dimitrie, Nicolae, Sfinților Arhangheli, Părinților Porfirie, Paisie Aghioritul și Arsenie Boca. De asemenea, am cerut rugăciunea apropiaților: prieteni, părinți, preoți, nași, fini.

Ce s-a întâmplat? O mare minune!

Examenul s-a fixat în 6, 7, 8 noiembrie (având 3 probe). Pășeam în ultima săptămână a chinului așteptării. În 4 noiembrie a trebuit să merg să mă opereze. Copilul a vrut să se nască atunci (deși medicul mă programase la operație în data de 11 noiembrie pentru a putea ajunge la examen).

Nașa și o prietenă de-a mea, aflând că merg să nasc, m-au încurajat, zicându-mi că până în 6 dimineața (prima probă a examenului), cu ajutorul lui Dumnezeu mă voi reface și voi putea merge la examen. Eu, mă resemnasem, mă gândeam că n-am cum. Părintele duhovnic era plecat, dar l-am întrebat prin telefon cum sa procedez și mi-a dat binecuvântare să merg.

A doua zi după operație, îndoită de mijloc din cauza durerii, amețită și slăbită de nesomn (noaptea de după intervenție n-am dormit, iar cea de dinaintea examenului doar vreo 4-5 ore într-un salon cu copii nou-născuți care plângeau…) cu teama că nu voi reuși să mă adun să scriu nici măcar vreun subiect elementar, dar cu bucuria nașterii unui copil sănătos, am zis să fac ascultare.

N-aveam ce să fac decât să încerc. Dacă nu mergeam deloc, trebuia să reiau toată materia peste jumătate de an (dar cum să înveți cu doi copii?!) și la fel s-ar fi întâmplat și dacă mi se făcea rău la examen sau nu aș fi fost în stare să scriu ceva sau să mă adun. Mă gândeam că nu repetasem mai serios câteva subiecte (mi le lăsasem pe ultimele zile, să-mi fie mai proaspete în memorie), deși în nopțile de dinaintea probelor reciteam din subiecte la lumina telefonului sau la lumina de pe hol. Soțul m-a susținut și m-a dus la examen, iar apoi m-a adus la spital.

73102_mihail-gavriil

Mă gândeam că totul e o nebunie. La proba scrisă (cu 10 subiecte), nu-mi venea să cred că se umplu încetul cu încetul paginile și că am reușit să scriu atâta pe parcursul celor 3 ore. Apoi, altă zi cu 2 cazuri clinice. În ultima zi, mă durea îngrozitor coloana și îmi doream să termin cu examenul, să mă pot bucura de copilaș. Erau Sfinții Arhangheli, o zi minunată și însorită, iar eu cu ajutorul lui Dumnezeu, aveam un Mihail în brațe cu care ieșeam din spital după ce, de dimineață, treceam de o ultimă probă a examenului de specialitate.

Menționez și faptul că în toți cei cinci ani, mă gândeam cu groază cum e să dai examenul cu o doamnă profesor, care, după spusele celorlalți era tare severă. Chiar dânsa a fost în comisie, iar domnul profesor cu care am lucrat, a lipsit; și asta a fost parte din minune, căci am văzut ce minunată e și că poți învăța de la dânsa și în examen (și nu era dreaptă judecata celorlalți!).

Mare este Dumnezeu întru sfinții Lui și Slavă Ție, pentru toate!

S. P., Cluj-Napoca

 

Tags:

„Sfinte, mă vezi în ce hal sunt… Nu mă lăsa!”

Am absolvit Științe Economice în 2012, însă licența am amânat-o până în 2014. În luna februarie, după aceste amânări succesive și mai mult de rușinea mamei și a profesoarei care m-a coordonat, am dat examenul de finalizare de studii și am susținut lucrarea de licența. În paralel, urmez masterul la o altă facultate, așa că aveam de dat examene și aici.Marketing business sales

S-a întâmplat ca în această perioadă să mă confrunt cu suferință sufletească puternică – o patimă pentru un băiat. Mă concentram foarte greu la ceea ce aveam de făcut și mă gândeam încontinuu la el. Am învățat foarte puțin, deși am avut la dispoziție o săptămână întreagă. Îmi pierdeam vremea imaginându-mi tot felul de scenarii romantice, mâhnindu-mă  la culme că nu îmi scrie mesaje cât de des aș fi vrut eu. În câteva nopți s-a întâmplat să nu pot adormi din cauza stresului și a gândurilor. Era vreo 3 noaptea și eu eram cu inima plină de învârtoșare. Atunci am citit pe holul căminului Paraclisul Sfântului Nicolae. După o sesiune de plâns, am început să casc. M-a luat somnul…

minuni-ale-sfantului-89913Învârtoșarea s-a repetat apoi chiar în noaptea de dinainte de examen. L-am chemat în ajutor atunci și pe Sfântul Efrem cel nou, pe Maica Domnului, m-am uns pe frunte cu ulei de la sfinții din Grecia… Într-un final, nu știu cum am adormit.

Examenul de licență a constat în 3 probe la 3 discipline. La examen, am mers ca în transă, nu aveam nicio vlagă în mine, nu-mi mai păsa de nimic din cauza supărării și a deznădejdii în care mă aflam. Totuși, mă gândeam la mama mea și la faptul că sunt nerecunoscătoare față de Dumnezeu dacă nu încerc ceva. I-am spus atunci Sfântului Nicolae: „Sfinte, mă vezi în ce hal sunt… Nu mă lăsa!”.

Dintre cele trei discipline la Politici de marketing nu am învățat de loc, am citit doar un capitol, iar la testul grilă am pus fie la nimereală, fie gândindu-mă puțin ce ar putea fi corect. La Comportamentul consumatorului nu am apucat să parcurg decât jumătate din materie, am primit 2 subiecte deschise și am scris doar la unul dintre ele (îmi picase și un subiect pe care îl știam mai bine). La Cercetări de marketing citisem mai mult decât la celelalte, testul a fost grilă, însă spre sfârșit au fost vreo 10 întrebări de care nu eram sigură.Sfantul-Nicolae-Planas--ocrotitorul-celor-casatoriti

În principiu, aveam o umbră de nădejde, dar mă gândeam că șanse prea mari nu sunt să-l iau. Exact în ziua examenului, m-a sunat profesoara și mi-a spus că am luat 5,66.

Urma ca pentru a doua zi să pregătesc prezentarea power-point și să susțin lucrarea. Pe lângă epuizarea psihică, a intervenit și oboseala fizică, dar Dumnezeu nu m-a lăsat. Am luat o notă foarte bună – 9! Mi-a spus profesoara că membrii comisiei au fost foarte mulțumiți. Am simțit în acea zi mai ales ajutorul Maicii Domnului, al celor doi sfinți pe care îi consider ocrotitori (Nicolae și  Efrem cel nou), dar și al Sfântului Nicolae Planas. Cred, de asemenea, că fără rugăciunile părintelui duhovnic nu aș fi făcut mai nimic.

M., Cluj-Napoca

 

Luminarea minții

Sunt datoare Maicii Domnului, Sfântului Efrem, Sfântului Nicolae și tuturor sfinților care au mijlocit adeseori pentru mine la milostivul Dumnezeu, cu mărturia ajutorului primit la examene.

După ce l-am cunoscut pe Sfântul Efrem și dragostea pe care ne-o poartă, ajutându-ne grabnic, în ciuda păcatelor noastre, am decis să-l iau cu mine la fiecare examen, să-i citesc acatistul și să-l rog să-mi lumineze mintea, și am terminat psihologia cu ajutorul său minunat, integralistă.

Au fost examene foarte dificile uneori, cu multă bibliografie în limba engleză, dar Sfântul Efrem m-a ajutat să pot învăța chiar și când aveam doar două zile la dispoziție, de aceea, notele mari luate i le-am dedicat întotdeauna, spunându-le colegilor mei cât de minunat și grabnic ajutător este acest prieten drag al lui Dumnezeu.

Luminarea mintii

Am intrat la master și am simțit din nou grija pe care Maica Domnului și sfinții ne-o poartă atunci când nu ne încredem 100% în puterile noastre, ci ne străduim să facem cât de bine putem noi ca oameni, dar nu uităm cuvintele Mântuitorului: ”Fără de mine nu puteți face nimic!”.

Prima sesiune a trecut cu bine, am avut însă un ”mic accident” la un examen la care m-am pregătit foarte mult și mă simțeam stăpână pe mine, dar subiectele primite, chiar dacă păreau foarte ușoare, s-au dovedit a fi chiar dificile deoarece nu puteam să-mi aduc aminte decât frânturi.

Și pentru prima dată, uitându-mă la icoana Sfântului Efrem aflată lângă mine pe masă, m-am răzvrătit pentru că nu venea ajutorul său așa cum m-am obișnuit. Eram foarte supărată pe mine, pe faptul că nu puteam să-mi aduc aminte și că simțeam că nu mă voi descurca fără ajutorul Sfântului Efrem, căruia datorită mândriei mele care mă orbea, am uitat să-i cer iertare pentru răzvrătirea mea, așa că am scris foarte puțin și m-am așteptat la o notă foarte mică. Dar surpriză: nota a fost mult mai bună decât mă așteptam.

Este singurul examen de care vreau să-mi aduc aminte peste ani, deoarece am învățat că Sfinții sunt acolo pentru noi, dar trebuie să-i rugăm cu smerenie și cu credință să ne ajute, nicidecum cu mândrie și să-i facem răspunzători pentru eșecurile noastre.

Atunci când am avut examene de viață, cu adevărat greu de trecut față de cele din facultate, m-am rugat Maicii Domnului cu multă credință și din dragostea ei am cunoscut și binefacerile unor sfinți minunați, cum ar fi Sfântul Luca al Crimeei, Sfântul Nicolae, Sfântul Pantelimon, Sfântul Ioan Rusul, Sfântul Spiridon, Sfântul Nectarie, Cuvioasa Parascheva și alții.

Diana, Cluj-Napoca

 

În lupta cu anxietatea și stresul

Sfanta Treime - RubliovCu atâta drag pot spune că Dumnezeu a făcut mari minuni pentru mine prin lucrarea Sfântului Duh, prin Sfânta Fecioara Maria sau prin Sfinții Nectarie, Efrem și Nicolae. Acum un an i-am avut alături în lupta cu anxietatea, de care am reușit sa scap cu ajutorul lor!

Înainte de fiecare examen mă rog, iar ei îmi aduc alinare și de nenumărate ori rezultatele au fost neașteptat de bune. Într-o vineri din luna februarie, am avut un examen destul de important.

De obicei, sunt foarte stresată înainte de testele grele și am promis că voi povesti despre ajutorul cu care am fost binecuvântată. O mare parte este meritul sfinților cărora le sunt mai mult decât mulțumitoare. Am luat o notă mare.

Puterea rugăciunii e imensă, pe mine mă ajută să mă calmez, să mă concentrez, să învăț mai ușor. Mult succes la examene, rugați-vă Domnului și El vă va ajuta. Mare este Dumnezeu prin sfinții săi! 

D.M., Buzău

 

Aveți încredere!

NICULA0Vreau să vă mărturisesc despre ajutorul pe care l-am primit în această sesiune de la Maica Domnului, de la Sfântul Nicolae şi de la Sfântul Efrem cel Nou.

Sunt studentă la Facultatea de Drept, iar după primul an universitar, am rămas cu ceva restanţe, fapt ce m-a descurajat foarte mult. După diferite stări de deznădejde şi frică, ajutorul lui Dumnezeu nu a încetat să apară. 

Printre celelalte examene de anul II, am fost nevoită să dau şi Dreptul Roman din anul I, în condiţiile în care nu am apucat să învăţ cum ar trebui.

Când am ajuns în sala de examen am primit un set de întrebări, majoritatea fiind din capitolul pe care nu am reuşit să-l citesc în întregime. Dar Maica Domnului, Sfântul Nicolae şi Sfântul Efrem cel Nou nu m-au lăsat, am luat examenul cu o notă bună şi mi-am recăpătat şi încrederea pentru examenele ce vor urma. 

Rugaţi-vă şi nu lăsaţi sentimentele de deznădejde să vă doboare. Aveţi încredere! Cele ce sunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu (Luca 18: 27).

Andreea, Cluj-Napoca

 

Un calculator problematic

Vreau să dau mărturie despre ajutorul pe care l-am primit de la sfinți ca un gest de mulțumire, dar și ca o promisiune pe care le-am făcut-o atunci când le-am cerut ajutorul.

Sunt studentă în anul III la o facultate ce implică, pe lângă muncă, și multă creativitate. De-a lungul fiecărui semestru avem de făcut câte un proiect în care realizăm sinteza și exercițiul aplicării practice a competențelor dobândite la alte discipline, având o pondere de circa 50% din totalul activităților didactice.

Sf%20Nectarie%20-%20foto%201Dacă în primii doi ani de facultate nu m-am rugat sfinților, ci doar Maicii Domnului și lui Dumnezeu, care m-au ajutat foarte mult, anul acesta am hotărât ca înainte să încep să lucrez la proiect să mă rog Sfinților Nectarie, Efrem Cel Nou, Ioan Maximovici și Nicolae.

Îmi doream tare mult ca la sfârșitul semestrului să mă bucur de roadele muncii și să fiu mulțumită de proiect. Mereu și mereu mă rugam sfinților să îmi dea intuiția și creativitatea de care am nevoie pentru a crea ceva minunat de care să mă bucur. Mereu mă rugam ca la finalul proiectului să zic: „Da, nu aș mai schimba nimic la el, sunt mulțumită de munca mea”. 

Îmi mai doream să mă număr și eu printre cei mai buni din grupă și să le placă și profesorilor proiectul. L-am ales pe Sfântul Nectarie călăuzitorul meu de-a lungul proiectului, iar în ultima săptămână în fiecare dimineață înainte să mă apuc de lucru făceam acatistul Sfântului Efrem cel Nou si cel al Sfântului Ioan Maximovici; uneori, seara mă rugam și Sfântului Nicolae.

Timpul a trecut, proiectul mergea bine, eram mulțumită de ideea pe care am ales să o dezvolt în proiect, însă trebuia să îl fac într-un program ce apelează mult la procesorul calculatorului, iar pentru a-mi termina proiectul, prezența unui calculator foarte puternic și rapid era esențială.

În mod normal, fiind și în garanție, computerul meu ar fi trebuit să meargă fără probleme, însă în timp ce rulam programul, „scumpul meu prieten” a început spre finalul proiectului să se stingă brusc, după care nu mai se aprindea și stăteam așteptând după el ore în șir.

Eram în criză de timp, mă întrebam dacă o să apuc să îl termin, însă mă rugam la sfinți și nădăjduiam că o sa fie bine, chiar dacă timpul rămas părea că nu o să îmi ajungă (la reparat nu puteam să îl duc pentru că atunci sigur nu aș mai fi apucat să termin, așa că trebuia să încerc cu nădejde și răbdare  să lucrez cu el în starea în care se afla).

digital-creativity-computer-dock-light-bulb-300x230

Cu o seară înainte de a preda proiectul s-a stins și nu s-a mai aprins timp de 5 ore… mai aveam o groază de muncă și îmi era teamă să nu se stingă în timpul rulării programului.

Mereu îmi venea în minte că atunci când vrem să facem ceva bun, diavolii se luptă cu noi să câștige și să ne facă să credem că Dumnezeu nu ne ascultă și nu ne ia în considerare rugăciunile.

Dumnezeu însă a rânduit să termin proiectul și să fiu și mulțumită de el… a fost o victorie.

După ceva timp au venit și notele. Eu mă rugasem să fiu și eu printre cei mai  buni din grupă, însă nu mi-a venit să cred când am văzut că am avut cea mai mare notă, împreună cu un alt coleg.

Am fost atât de fericită, mi-am dat seama atunci câți sfinți ne-a dat Dumnezeu în dar spre ajutorul nostru! Noi însă nu suntem conștienți de aceasta, lipsindu-ne de prieteni reali, ce își unesc puterile ca să-L înduplece pe Hristos, să reverse celor ce le cer ajutorul belșug de har, pace și binecuvântare.

După acest proiect a urmat sesiunea în care iarăși am primit ajutor de la sfinți și am luat note foarte bune, chiar și acolo unde nu am apucat să învăț deloc. Îmi pare rău că am tot amânat să dau această mărturie pe care am promis-o sfinților și sper să fie de folos celor care o vor citi.

Valentina

 

Liniște și încredere în ajutorul sfinților

Sfantul NicolaeAm avut un examen național foarte greu, de care îmi era foarte frică. Nu știam cui să mă mai rog pentru ajutor.

Am citit 40 zile acatistul Sfintei Xenia de Petersburg, apoi am citit acatistul Maicii Domnului, Bucuria Neașteptată, timp de 40 de zile, după care m-am gândit să citesc și acatistul Sfântului Nicolae pentru 40 de zile.

Când am calculat să văd până când trebuie să citesc, am fost extrem de surprinsă să văd că voi termina chiar în ajunul sărbătorii Sfântului Nicolae. Atunci m-a cuprins o liniște neașteptată, înțelegând că este un semn al sfântului, semn pe care l-am primit pentru a doua oară. 

Așa se face că am mers la examen cu multă încredere și fără nici o tulburare. Am reușit! Acum sunt bucuroasă că am un loc de muncă.

Bunul Dumnezeu, Măicuța Domnului și sfinții apropiați inimii mele: Sf. Nicolae, Sf. Mina, Sf. Nectarie, Sf. Efrem cel Nou, Sf. Xenia și Părintele Arsenie Boca nu m-au lăsat.

Comentariu lăsat de Daniela

 

Admitere la medicină cu emoții minime

Pe lângă multele minuni pe care Sfânta Parascheva și ceilalți Sfinți pomeniți de Biserica noastră le-au săvârșit pentru mine și pentru care le mulțumesc din suflet, vreau să menționez și ajutorul primit de fiica mea, anul acesta admisă la medicină în Cluj.images

S-a pregătit într-adevăr tot anul conștiincios, dar este și o fire emotivă și, de aceea, mă temeam ca nu cumva să se piardă. Așa că pe tot parcursul examenului m-am rugat Maicii Domnului, Sfinților Efrem cel Nou, Ioan Botezătorul, Nectarie, Arsenie Boca, Nicolae și Cuvioasei Parascheva.

Rugăciunile mi-au fost ascultate și sfinții i-au luminat mintea, astfel că la ieșirea din examen mi-a spus că a avut puține emoții, chiar la început, dar după aceea s-a concentrat pe subiectele de examen și totul s-a desfășurat foarte bine.

Știu că datorită ajutorului Sfinților care au mijlocit înaintea Domnului nostru Iisus Hristos și a Maicii Sfinte Preacurate, a reușit și chiar a luat o notă foarte bună.

Sfântă Cuvioasă Parascheva roagă-te pentru noi păcătoșii! Pentru sănătatea noastră și a copiilor noștri, pentru luminarea minții, înțelepciune și iertarea păcatelor noastre.

Danciu Simona, Comentariu la mărturia „Cine ar crede?”

 

O datorie morală față de Sfântul Nicolae

Am decis să scriu pe acest blog considerând aceasta o datorie morală față de Sfântul Nicolae. Azi e prima zi din ultimul an de facultate și cred că nu pot începe noul an fără a mulțumi Sfântului Nicolae pentru tot ajutorul primit la examenele finale.

Sincer, nici nu știu cum am ajuns pe această pagina web, dar adevărul e că mărturisirile citite m-au făcut să mă încredințez și eu Sfântului. Anul universitar 2012/2013 a fost unul extrem de dificil pentru mine. Era al treilea an de facultate ce se prezenta cu noi provocări și pe deasupra trebuia să repet  o materie din anul 2.

Eram extrem de stresată, uneori aveam crize de nervi și pur și simplu simțeam că nu mai pot. Era practic imposibil să iau toate examenele. Disperarea mea a fost și mai mare când am văzut distribuția examenelor: materia cea mai grea din anul 3 la o zi distanță de materia care trebuia să o repet din anul 2.

1675_p17djb0aeu1q6v1tk3c50aj21qs0aAtunci l-am descoperit pe Sfântul Nicolae. Am început să citesc Acatistul Sfântului și m-am încredințat lui. În timp ce realizam primul examen am avut senzația că văd Acatistul în locul carnetului de student. Am tresărit și am știut că Sfântul era cu mine în acel moment.

Am trecut cu bine toate examenele și spre surprinderea mea notele au fost excelente. Nu se poate explica senzația asta. Nu știu cât de mult înseamnă acest lucru pentru alții, dar vă asigur că pentru mine a însemnat enorm și explicația este una clară: o minune.

Azi încep anul IV și mă încredintez din nou Sfântului Nicolae ca anul acesta să fie la fel de bun ca cel anterior. Mulțumesc, Sfântule Nicolae!

 A.H. (Lérida)

 

Citește repede o mărturie și „Ia-ţi în fiecare zi viaţa de la capăt !”

imagesNumele meu este Alexandra şi în toamnă voi fi o boboacă timidă într-unul din liceele oraşului natal. Aşa cum probabil aţi ghicit, mărturia mea va fi despre Evaluarea Naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a.

Să încep cu începutul. Nu mi-a plăcut niciodată matematica şi am impresia că nici dânsa nu prea m-a plăcut pe mine. Acestea fiind zise, e de la sine înțeles că atunci când am început clasa a VIII-a cunoştinţele mele în materie de matematică erau cam nule.

Cu toate astea, în timpul şcolii notele mele la matematică au fost destul de bune, niciodată mai puţin de 8, datorită faptului că profesorul meu îmi era diriginte, bunic și părinte (ultimele două metaforic vorbind), aşa că n-a fost foarte exigent cu noi în cursul anilor de şcoală, lucru care nu ne-a prins tocmai bine acum la sfârşit.

Îmi făceam griji, am apelat la meditaţii si am mai învaţat câte ceva, profesoara era bună si plăcută dar o plăteam și foarte scump, iar pe lângă asta era și foarte departe de locuința mea, astfel încât părinţii mei au decis să mă mute la altcineva mult mai aproape de casă si chiar mai ieftin.

Până acum, detalii plictisitoare, dar vor conta în întâmplările ce urmează. Ideea este că, voi cei care aveţi norocul să-L cunoasteţi și să-L iubiţi pe Dumnezeu, nu vă îndoiți nici o clipă de dragostea Lui nemărginită faţă de oameni și de milostenia Sa.

Profesoara cea nouă n-a înţeles prea bine faptul că nu prind foarte uşor matematica, aşa că în timpul meditaţiilor ţipa mult şi mă speria spunându-mi mereu că nu mai este timp.

Începuse să-mi fie frică de ea, meditaţiile erau de groază, mă rugam mereu lui Dumnezeu să nu mă încurc ca să nu se enerveze, pentru că odată ce se enerva începea să ţipe foarte tare, iar eu începeam să tremur și creierul meu practic nu mai dădea niciun randament, eram inutilă.

Şi da, mă rugam zilnic aşa cum am făcut-o în ultimii trei ani (fapt care m-a ajutat enorm) şi speram să mă descurc mai bine, îmi făceam toate temele, învățam teoria, ba chiar munceam şi în plus. Degeaba… Simţeam că nu se lipeşte nimic de mine, or asta o senzaţie pe care mi-o transmitea fie ura mea faţă de matematică, fie teama faţă de profesoară.Icoana MD din VladimirLa meditaţii, priveam câteodată icoana cu Sfânta Fecioară ce se afla pe peretele din faţa mea  şi o imploram pe Maica Domnului să mă pot concentra şi să fie bine. Mă ajuta, dar nu aşa cum aş fi vrut eu… Pe de altă parte, îmi dădeam seama că ajutorul vine din faptul că mă determina să muncesc și mai mult.

Simulările din primăvară au fost un adevărat dezastru, am luat 2,80, fapt care i-a înnebunit pe părinții mei, au fost extrem de dezamăgiţi şi câteva zile n-au vorbit cu mine, îmi aminteau mereu şi spuneau că o să am un viitor groaznic, că îmi plătesc degeaba meditaţiile şi chiar asta credeam şi eu.

Plângeam mult şi încercam să mă stăpânesc, nu reuşeam decât gândindu-mă la Dumnezeu, gândindu-mă că El a fost mereu bun cu mine şi că o să fie şi de data asta, dar recunosc că n-am avut mereu gânduri paşnice, erau zile în care îmi pierdeam total încrederea, aruncam cărţile pe jos, mă dădeam bătută, dar a doua zi o luam de la capăt, iar si iar, aşa cum zice şi Părintele Serghie „Ia-ţi în fiecare zi viaţa de la capăt!” 

Îmi amintesc una din seri când făceam teste la matematică, sau, mă rog, încercam să fac, era un test în care nu ştiam să rezolv absolut nimic, nici măcar partea întâi.

M-a apucat teama, tremuram, plângeam, am zis că mă dau bătută definitiv, am zis că poate Dumnezeu doreşte să mă înveţe minte cu eşecul acesta ca să muncesc pe brânci tot restul vieţii de şcolar, am zis că poate cer ajutor degeaba (mare greşeală!), dar Dumnezeu nu m-a lăsat şi mi-a răspuns chiar în seara aceea.

Am aprins calculatorul şi am căutat pe net ceva de genul „cum să fac să mă descurc la examene” şi am găsit acest blog. Am citit toate mărturiile şi cu fiecare mărturie mi se lumina chipul și inima, eram fericită, am citit fără să clipesc şi m-am gândint instant: „Aşa este! Dumnezeu ajută mereu, o să iau examenele alea cu bine şi voi scrie şi eu o mărturie despre cât de importantă este credinţa!”. Iată că visul meu s-a împlinit!

sergechevitchAm început să mă rog Sfântului Serghie, Sfântului Alexandru şi Sfântului Nicolae şi tuturor celorlalți sfinţi ai cerurilor.

Rezultatele n-au venit imediat după, încă eram îngrijorată şi cu cât mă apropiam de examene, cu atât eram mai obosită şi cu atât mă dădeam mai mult bătută. Dumnezeu ştie cum am reuşit totuşi să rezist.

Examenul la română a fost total străin pentru mine, concentrându-mă pe matematică n-am învăţat nimic tot anul, m-am bazat doar pe ce-am ştiut, pentru că româna mi-a plăcut mereu. Din păcate, nota a fost 8,20 şi am fost chiar dezamagită.

La examen la matematică însă, am făcut rugăciuni până am văzut subiectele pe bancă, binecuvântam în minte şi răsuflam adânc când am văzut că ştiu să fac de cel puţin un 8. Ziua cu aflarea rezultatelor n-a fost tocmai fericită, dar eram uimită.

Luasem 8,20 la română şi 9 la matematică!

Nu credeam că e posibil, dacă mi-ai fi spus că urma să fie aşa când am început clasa a VIII-a cred că aş fi luat-o drept bătaie de joc, dar Dumnezeu mi-a arătat că şi în ultima clipă mai poţi face ceva, că pe drum te rătăcești… că atunci când simţi că nu mai vrei nici să te rogi, trebuie să citeşti repede o mărturie, să te gândeşti la momentele când Dumnezeu te-a ajutat şi la lecţiile pe care le știi. Eu recunosc că nu m-am dus foarte mult la biserică pentru că nu aveam timp, dar m-am dus de câteva ori şi acum încerc să recuperez.

Dumnezeu nu-şi lasă niciodată fii și dacă e să fie rău, tot bine e, rugaţi-vă neîncetat, Dumnezeu o să vă răspundă.

Nu am aflat încă la ce liceu am intrat, sper din tot sufletul să fie la primul sau la al doilea de pe listă, chiar sper… Am reuşit la matematică!

Mulţumesc vouă pentru acest blog minunat, poate n-aş fi reuşit fără el. Dumnezeu să vă ajute! 

Alexandra, Constanţa, 2013.

 

Am început să cred că mi se poate întâmpla şi mie

mechanical_preservance_by_gypsyh-d5gr3dzSunt anul II la Facultatea de Inginerie Mecanică şi am ajuns în situaţia de a nu strînge toate creditele necesare pentru promovare. Nu sunt cel mai conştiincios student, dar nici cel mai delasător. Așadar, cu o seară înainte de un examen foarte important am găsit acest site, nu ştiu cum (poate o altă minune).

Am citit câteva mărturii, la început eram sceptic, dar parcă ceva mă atrăgea să citesc mai mult, mai mult, până am început să cred că mi se poate întâmpla şi mie.

Cum am mai spus, aveam de susţinut un examen foarte important şi învăţasem numai vreo 10 subiecte din 50 şi nici pe acelea foarte bine. Nu mai aveam nicio speranţă, eram sigur că o să pic, că toate cele rele mi se întâmplă numai mie etc.

M-am rugat seara la Sfântul Efrem, am citit Acatistul și dintr-o dată parcă eram alt om. Am devenit foarte încrezător că Sfântul o să mă ajute şi că trebuie să reuşesc. Seara dinaintea examenului nu prea am dormit, gândurile mă frământau, însă dimineaţă m-am trezit odihnit și pregătit.

Ajuns în sala de examen profesorul mi-a întins biletele și fără să stau pe gânduri am pus mâna pe unul care parcă mi-a făcut cu ochiul. Au fost 2 subiecte: unul pe care îl ştiam cel mai bine din cele 10 pe care le învăţasem iar cel de-al doilea de asemenea îmi era cunoscut.

Bineînteles că am luat examenul şi asa cum am promis Sfântului Efrem, Maicii Domnului și Sfântului Nicolae am făcut această mărturie. Rugaţi-vă lui Dumnezeu şi Sfinţilor și cu siguranţă nu vă vor lăsa la nevoie!

P.S.: Menţionez că este prima dată când mă rog cu adevărat şi îmi pare nespus de rău că nu am făcut-o şi până acum!

Daniel, Ploieşti

 

Am promis că nu voi mai pierde vremea!

88890_rugaciune4151Pe drumul spre prima restanţă din primul semestru de facultate (am fost studentă la Ingineria Informaţiei-buget), eram disperată că nu ştiam mai mult decât prima dată când am dat examenul. I-am promis Maicii Domnului că dacă mă ajută să trec, n-o să mai am niciodată neajunsuri la examene datorate pierderii timpului. Am luat 8.

Dupa ce am absolvit liceul, am dat la Medicină şi am picat. Acum, venind semestrul 2 de facultate, mi-am dat seama că tot după Medicină tânjesc, aşa că de prin mai nu am mai mers la cursuri şi m-am apucat iar de anatomie şi chimie. Timpul fiind relativ scurt până la admitere, am picat din nou.

Aici merită menţionată surpriza de la înscriere, când mi-a spus doamna aceea: „Ştii că poţi candida doar pe cele 7 locuri pentru a doua facultate, nu?“. M-a lovit în moalele capului (eu crezusem că pot candida pe cele aproape 300 de locuri). De-abia m-am abţinut să nu izbucnesc în plâns acolo.

M-am hotărât să rămân acasă un an, cu toata ruşinea şi judecățile din partea celor ce mă cunosc (până la urmă toţi s-au arătat surprinzător de înţelegători) pentru că am realizat că asta vreau să fac. Nu îmi puteam imagina un alt traiect pentru viaţa mea decât Medicina. Şi nu oriunde, ci la Cluj.

În decursul acestui an am pierdut mult timp, după cum îmi stă în caracter. Nu pot să zic, am mai şi învăţat, dar a venit iulie şi eu încă aveam multe lipsuri. I-am promis Maicii Domnului că nu mai pierd vremea, şi iată-mă în preajma celui mai important examen al vieţii mele neştiind suficient, după ce avusesem un an întreg la dispoziţie.

În iulie mi-am dat seama că nu am nicio şansă să intru pe cele 5 locuri (anul ăsta n-au fost nici măcar 7). Poate pe cele 300 aş fi intrat, dar ce conta? M-a cuprins disperarea, o disperare din aia cruntă. Nu mai ştiu ce părinte a zis că te rogi din toată inima doar când eşti în adâncurile disperării. 

icoana_70sf-efrem-cel-nou_0

Acum înţelegeam cu adevărat ce a vrut să spună. Doar în Dumnezeu mai aveam nădejde. Doar El putea să rânduiască să intru, printr-o minune. Am început să mă rog: întâi la Maica Domnului, apoi la Cuvioasa Parascheva, ajutătoarea mea, la Sfinţii Pantelimon, Ioan Evanghelistul, Nectarie, Efrem cel Nou (despre care am auzit de la voi; la el am insistat mai mult), Nicolae, Mina şi Arsenie Boca.

Am dat examen şi la Sibiu, unde am ştiut, dar în gândul meu era doar admiterea de la Cluj. A venit examenul, a trecut. S-au pus baremele, am vazut că făcusem 38 corecte în totalitate, din 50. Anul trecut aş fi intrat, dar acum nu îndrăzneam să îmi fac speranţe.


Puteau să fie 5 cu 9.90, uşor lucru. Şi s-au pus si rezultatele într-un final: numele meu era al treilea, pe lista aceea de 5! Am intrat! Doar Dumnezeu m-a ajutat, a fost o minune. Erau o mie de chestii care ar fi putut merge prost, mai ales că nu ştiam bine toată materia, exclusiv din vina mea.

mzl.lxgjwggg.320x480-75

Dar Dumnezeu, în marea Sa îndurare, a ascultat mijlocirile sfinţilor şi a rânduit să vină ce ştiam. Nici acum, după ce am confirmat locul, încă nu conştientizez pe deplin. Niciodată nu am crezut cu adevărat că e posibil.

Slavă Ţie, Doamne!

Geanina Mera, Alba

 

Luminarea minţii

luminarea mintiiAcum câteva zile am avut și eu examenele pentru intrarea la liceu. I-am promis lui Dumnezeu că voi scrie mărturia mea despre marele ajutor pe care mi l-a dat. Pe Internet am citit un articol despre ce trebuie să faci înainte de examen, așa că m-am spovedit și m-am împărtășit.

Părintele duhovnic mi-a dat, duminica după slujbă, un mic pachețel pe care mi-a spus să-l țin cu mare grijă astfel încât să nu cadă firimituri. Înăuntru era o bucățică de pâine, dar îmi este greu să explic ce era cu ea. Știu doar că era din “părticele”.

Revenind la povestea mea, în ziua dinaintea examenului la română m-a ajutat Dumnezeu și am ajuns la Mănăstirea de la Slănic, unde am așteptat câteva ore pentru a vorbi cu Părintele.

Sf Mc TeclaÎntre timp, am stat într-o cameră destinată oaspeților, unde am citit acatiste si rugăciuni adresate Sfântului Duh, Maicii Domnului și mai multor sfinți: Sfântului Nicolae, Sfintei Tecla (cea mai dragă mie), Sfântului Nectarie, Sfântului Spiridon, Părintelui Ilie Lăcătușu, Sfântului Efrem cel Nou, Sfântului Gheorghe Purtătorul de biruință.

Trebuie mentionat faptul că am citit Paraclisul Maicii Domnului timp de 40 de zile, iar timp de 9 zile Acatistul Sfântului Ilie Lacatușu și Acatistul Sfântului Duh. Totodată, am citit de multe ori rugăciunea Sfântului Tadeu.

Înainte de examenul la matematică, am mers la Curtea de Argeș la Sfânta Filofteia, precum și la locul “Șapte Izvoare” (Biserica Izvoarelor de Leac, jud. Argeș).Sf Filofteia8

Rezultatul surprinzător a venit: 10 la matematică (unde eu nu mă descurcam și speram pentru un 9 și ceva),  9,30 la română (unde se pare că am nimerit un corector mai exigent). Ambele note sunt foarte mari și m-au bucurat deosebit de mult, mai ales cea de la matematica, unde nimeni nu se aștepta.

În timpul examenelor, am simțit cum mi se ridică un val de pe creier (simțeam viu această lucrare) și eram extrem de concentrată. Cu siguranță, aceasta este o mare minune și Îi mulțumesc lui Dumnezeu că S-a milostivit de mine, precum și tuturor Sfinților care mi-au ascultat rugăciunile.

Diana M.

 
 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.